Klaus Iohannis a semnat numirea Cristinei Tarcea în funcţia de preşedinte al ÎCCJ

În prima săptămână a lunii septembrie, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a anunțat că o va propune pe judecătoarea Iulia Cristina Tarcea pentru a prelua șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Postul de președinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deținea această funcție, și-a înaintat cererea de eliberare din funcție prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu deține funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca urmare a semnării decretului de numire de către președintele Klaus Iohannis.

În proiectul de candidatură postat pe site-ul CSM, judecătoarea Cristina Tarcea susține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate prelua de la 1 ianuarie 2017 bugetul instanțelor, considerând că soluția „cea mai rezonabilă și realistă” este o nouă prorogare a intrării în vigoare a acestei prevederi.

Tarcea arată că actualele capacități administrative ale ÎCCJ fac imposibilă exercitarea unei astfel de atribuții, în condițiile în care Instanța supremă se confruntă de mai mulți ani cu o lipsă „cronică” a spațiului iar Departamentul economic a fost nevoit să-și desfășoare activitatea în spații improvizate în alte locații.

Alte articole

Decizie istorică a ICCJ. Românii care susțin că au avut de suferit în urma vaccinării anti-Covid pot invoca în instanță și răspunderea statului!

DOCUMENT- Lovitură pentru angajatori! Înalta Curte de Casație și Justiție decide: Concedierea angajaților bolnavi este ilegală

Prin urmare, ea spune că prioritatea mandatului său va fi alocarea unui sediu corespunzător bunei desfășurări a activității de judecată din Înalta Curte.

În ceea ce privește propunerile legislative pe care Cristina Tarcea le are în vedere, conform proiectului citat, printre ele se numără cea privind incompatibilitățile și posibilitatea formulării de opinii separate. Un alt obiectiv este va fi continuarea soluționării în termen a recursurilor în interesul legii și a sesizărilor prealabile, a motivării și publicării deciziilor în termenele stabilite de lege.