CCR amână din nou decizia în privinţa căsătoriilor încheiate în străinătate între persoane de acelaşi sex UPDATE

Dosarul aflat pe masa judecătorilor Curţii a fost deschis în urma unui proces intentat de cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi de americanul Robert Clabourn Hamilton, care s-au căsătorit la Bruxelles în anul 2010. Cei doi contestă prevederea din Codul Civil care împiedică recunoaşterea căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex încheiate în străinătate.

SONDAJ. România, în pragul unui cutremur social: căsătoria între persoane de acelaşi sex. Sunteţi de acord sau nu?

„Ne-am căsătorit la Bruxelles şi căsătoria pentru noi a fost o modalitate de reconfirmare a dragostei şi a angajamentului pe care îl avem unul faţă de celălalt”, a spus Adrian Coman, în momentul în care excepţia de neconstituţionalitate a ajuns la CCR.

Demersurile prin care cuplul Coman-Hamilton a solicitat recunoaşterea relaţiei de familie în vederea exercitării dreptului la libertate de circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene au început la Inspectoratul General în anul 2013. Aflat într-o perioadă de şomaj, după ce i s-a încheiat contractual la Parlamentul European, Adrian Coman a încercat să găsească o soluţie prin care să trăiască alături de soţul său şi, astfel, a încercat să obţină dreptul de reşedinţă pentru Robert Clabourn Hamilton în România. „Clai” Hamilton nu poate locui legal în România pentru perioade mai lungi de trei luni în calitate de membru de familie, deşi este căsătorit cu un cetăţean român.

În şedinţa din 20 iulie, CCR a amânatluarea unei decizii privind recunoaştea căsătoriilor.

Alte articole

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private

Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a spus că nu a solicitat date suplimentare de la instituţiile statului, având în vedere că au fost depuse suficiente puncte de vedere, însă consideră că implicaţiile decizie sunt mari şi trebuie astfel ca decizia să fie luată după dezbateri mai ample.

Avocata cuplului de homosexuali căsătorit în Belgia şi care cere recunoaşterea căsătoriei lor în România, Iustina Ionescu, a argumentat în iulie în faţa CCR că interdicţia din Codul civil în acest caz este discriminatorie şi aduce atingere dreptului la viaţă privată şi familie, fiind bazată pe prejudecăţile din societatea românească.

În apărarea cuplului de homosexuali a vorbit şi preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, care a arătat că legislaţia din România aduce atingere unor valori fundamentale, precum demnitatea umană.

Punctul de vedere al Guvernului a fost că argumentele aduse de avocaţi nu se susţin, având în vedere că faptul că un stat nu recunoaşte astfel de căsătorii reprezintă „expresia diversităţii sistemelor juridice”, în raport cu valorile morale ale fiecărei societăţi în parte.

Articolul 277 din Codul civil la care face referire dosarul prevede că în România „căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute”.

În aceeaşi şedinţă în care acest dosar a fost amânat, judecătorii Curţii au luat o decizie într-o speţă conexă, privind interzicerea prin Constituţie a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Este vorba despre iniţiativa de modificare a Constituţiei astfel încât să se stipuleze explicit că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, nu pe cea între soţi, depusă la Parlament de către reprezentanţi ai societăţii civile, care au strâns 3 milioane de semnături.

CCR a dat atunci un aviz pozitiv acestei iniţiative, judecând însă doar condiţiile formale de depunere. Iniţiativa va fi discutată de către Parlament.