Veste bună privind legea salarizării. Vezi ce se va întâmpla până în 2021

„Am lucrat cu Ministerul Finanțelor pentru a vedea sustenabilitatea în materie de alocări financiare pentru perioada următoare și am venit cu o propunere de anvelopă de 14 miliarde de lei pentru perioada până în 2021, ceea ce ar însemna o creștere a masei salariale totale în sectorul public de 29,1%”, a spus Dragoș Pîslaru.

Potrivit documentului prezentat sindicatelor, finanțarea trebuie să fie sustenabilă și să nu pună în pericol macro-echilibrul bugetar. Trebuie respectate constrângerile cadrului bugetar pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană. Conform documentului, scenariul realist pentru creșterile salariale din următorii 5 ani presupune o alocare bugetară de circa 14 miliarde de lei suplimentar impactului măsurilor din 2016 (OUG 20 și OUG 43). Pe baza datelor actuale, orice depășire a plafonului de 14 miliarde de lei presupune fie deficit bugetar mai mare de 3%, fie taxe mai mari.

Astfel, anvelopa salarială ar urma să crească de la 57 miliarde de lei în 2016, la 60,1 miliarde de lei în 2017, la 62,9 miliarde de lei în 2018, la 66,2 miliarde de lei în 2019, apoi la 70,2 miliarde de lei în 2020 și la 73,6 miliarde de lei în 2021.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În aceea ce privește principiile ele sunt în număr de 7 și sunt foarte importante: definirea cadrului de finanțare, reforma sectorului public, caracterul unitar al legii, echivalările între familiile ocupaționale și în interiorul familiilor ocupaționale și modul în care plecăm de la fosta lege 284, tratarea sporurilor, cum abordăm beneficiile nesalariale și respectiv salariul minim ca referință a salarizării unitare și respectiv raportul maxim și minim în salarizarea în sectorul public”, a spus Dragoș Pîslaru, potrivit Agerpres.

Alte articole

Frații Pavăl au mai mulți angajați decât CFR. Dedeman și Carrefour au împreună peste 25.000 de angajați

Lovitură pentru angajații de la stat. Parlamentul a decis: soții și rudele de gradul I nu mai pot fi șef și subaltern, ce trebuie să facă până pe 8 octombrie

În document se precizează că reforma nu înseamnă disponibilizări și că reforma include regândirea anumitor structuri pentru creșterea eficienței (angajații trec de la lucrul cu hârtii la lucrul cu oamenii — debirocratizare).

Vezi: TOP salarii în România: Care sunt judeţele unde se câştigă mai bine decât media naţională

De asemenea, documentul arată că reforma nu vizează tăierea sporurilor, ci doar simplificarea logicii acestora și încurajarea performanței. Principiul de bază este că sistemul de salarizare se bazează pe salariul de bază, iar sporurile se adaugă marginal la acesta. Sporurile se consolidează în două mari categorii: sporul de condiții: în suma nominală — nu se vor mai da sporuri procentuale raportate la salariul de bază (se elimina discriminarea la condiții de muncă egale, sporuri inegale); sporul de performanță: până la 30% din salariul de bază. Ponderea sporului în câștigul net va fi mai mică la funcțiile de execuție decât la cele de decizie, pentru echitate.

O altă temă abordată în cadrul discuțiilor a fost cea a procesului de elaborare și a calendarului, urmând ca în perioada următoare Ministerul Muncii să primească un feedback din partea sindicatelor cu privire la principiile propuse. Pe data de 28 septembrie urmează a fi organizat Consiliul Național Tripartit sub coordonarea primului ministru pentru a se ajunge la un acord pe tema principiilor.