Dragoş Pîslaru: Nu vom putea progresa doar cu Bucureşti, Cluj, Timişoara. Ne trebuie un concept de incluziune socială

În cadrul unui eveniment organizat joi la Palatul Cotroceni, Pîslaru a arătat că românii trebuie să treacă de la un „patriotism de stare de spirit” la unul care să pună accentul pe activare. El a explicat că, în cazul oamenilor de afaceri, această activare înseamnă investiții în țară, iar, în general, în restul cazurilor, înseamnă implicarea într-o agendă care să ducă la comunități și în final la o nație care să aibă o aspirație comună.

„Înseamnă ca împreună cu Guvernul să trecem de la o atitudine pasivă de dispecerat de beneficii sociale unde ținem o masă electorală de manevră prin tot felul de alocații și indemnizații la servicii sociale, la a înțelege nevoile oamenilor și a înțelege un lucru critic pentru care eu, ca ministru, trebuie să insist: fără o țară în care să avem un concept de incluziune socială și să activăm oameni care sunt într-adevăr în nevoie, nu vom putea progresa. Nu vom putea progresa numai cu București, Cluj, Timișoara. (…) Noi, ca nație, trebuie să ne uităm în oglindă și să înțelegem că nu suntem numai IT-iștii din Cluj sau creativii din București sau cei care sunt în industria auto pe undeva prin țară”, a afirmat ministrul, citat de Agerpres.

Citeşte şi:  SE SCHIMBĂ regulile de acordare a ajutoarelor sociale din 2018. Venitul minim de incluziune a trecut de Parlament

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În opinia sa, din cauza lipsei de încredere, națiunea română este „o sumă de indivizi, un țesut social deșirat”.

Alte articole

Alexandru Rogobete șterge pe jos cu proiectul Legii salarizării elaborat de Dragoș Pîslaru: „A fost un dezastru” VIDEO

Dragoş Pîslaru, despre rata de absorbție din PNRR: Estimăm 93%, dar poate fluctua

„Având un țesut social deșirat, nu putem ajunge la acel potențial pe care îl avem. (…) Lipsa de încredere este, de fapt, un cost economic, de oportunitate”, a adăugat Pîslaru.

El a arătat că există, în prezent, „niște mase critice sudate în comunități”, pasul următor fiind ca ele să se transforme într-o nație care să fie sudată ca aspirații.

„Dacă ne imaginăm o Românie coezivă și pe care s-o simțim că suntem mândri, fără acel dram de ciudă că puteam mai mult, atunci trebuie să ne aliniem — indivizi, comunități, nație — și să ajungem la acea masă critică virală. Nu e nevoie să avem 50% plus 1 din populația României ca să putem schimba România. Este nevoie de oameni care să inspire și să îi viralizeze și pe ceilalți într-un efort de transformare a acestei țări în care relația cu diaspora nu e un eveniment excepțional, ci este normalitate”, a conchis ministrul Muncii.