Tinerii români, în topul Europei la locuit cu părinţii. De ce 1 din 5 ajung într-o „situaţie toxică”

Unitatea s-a specializat în furnizarea de camere pentru tinerii îndrăgostiți care vor să aibă parte de câteva ore de intimitate. Doritorii sunt asigurați că pereții au fost izolați fonic și nu se va auzi nimic în exterior peste limita de 32 de decibeli. ”Ceea ce facem este legal și corect. Sigur că pentru tineri este ceva util”, spune proprietara pensiunii, care refuză însă să dea prea multe detalii despre afacerea ei, de teamă ca modelul să nu fie preluat de concurență. ”Este alegerea noastră, în ziua de astăzi trebuie să alegi modelul de afaceri care te avantajează cel mai mult”. Discreția proprietarei de pensiune când vine vorba de tinerii îndrăgostiți nu ascunde însă statisticile. Chiar dacă au cu cine, tinerii români nu au unde. Un studiu realizat de Eurostat arată că 83,6% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani locuiesc cu părinții. Este printre cele mai mari procente din UE și pare că se mărește cu trecerea timpului (în 2007 doar 77,2% dintre tineri erau în această situație). 

Statisticile mai arată și faptul că intimitatea este greu de găsit în gospodăriile din România. Astfel, în 23,1% din casele din țara noastră trăiesc împreună membrii a trei generații – copii, părinți, bunici – în timp ce 17,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani care sunt căsătoriți sau într-o relație locuiesc în aceeași casă cu părinții unuia dintre parteneri, o situație descrisă descrisă drept una ”toxică” de psihologul Daniela Pasăre, specializată în terapia de cuplu, pentru vocea.biz

”Nu este deloc o situație de dorit. Un cuplu trebuie să formeze o entitate separată, a locui cu părinții poate fi toxic, indiferent cât de bună este relația cu aceștia”, spune psihologul. ”Cel puțin în primul an, tinerii ar trebui să fie singuri. Primul an este hotărâtor, este perioada în care luna de miere trece și cei doi se descoperă. Nu ar trebui să existe interferențe în această perioadă. Cel mai bine pentru ei ar fi să fie singuri, chiar și într-o garsonieră închiriată”, spune Daniela Pasăre.

Statul în chirie este însă o practică străină majorității românilor, în prezent. Posibilitatea dată familiilor, după Revoluție, de a cumpăra ieftin casa în care au locuit cu chirie la stat, în perioada comunistă, i-a făcut pe români să ocupe un paradoxal loc unu în Uniunea Europeană în privința procentului de proprietari.

Alte articole

Cum a achitat un român creditul la apartament în doar patru ani: Noroc chior sau strategie bine pusă la punct?

Visul achiziționării unei locuințe devine imposibil pentru majoritatea românilor. Prețurile imobiliare fac programul „Prima Casă”, practic, inaccesibil

În 2014, potrivit Eurostat, 96,1% dintre români locuiau în casa pe care unul dintre membrii familiei o deținea. Statisticile mai arată, însă, că românii sunt în top în ceea ce privește casele aglomerate, o locuință fiind ocupată, în medie, de 2,8 persoane (suntem întrecuți, la nivel UE, doar de bulgari și lituanieni care o medie de 2,9 locuitori pe locuință). Între timp, cererile în programul ”Prima Casă”, prin care s-au aprobat din 2009 și până în prezent peste 190.000 de credite imobiliare, se lovesc de temerea băncilor că Legea dării în plată va transforma această facilitate oferită de stat într-o afacere păguboasă.