UN AN DE LA COLECTIV. Pavlos şi-a salvat prietenul, dar a rămas mutilat: „Mi-am văzut picioarele, care erau răzuite…”

În urma incendiului din 30 octombrie 2015 şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.

Pavlos Popovici a fost ars in proportie de 60%, a facut stop cardio-respirator si medicii l-au salvat la limita. A stat in coma aproape doua luni si s-a trezit de Anul Nou. Iar toate acestea i s-au intamplat la doar 15 ani. Pavlos a intrat in Colectiv atunci cand viata i se parea mai frumoasa ca oricand. Dar a iesit de acolo, mutilat. Si-a salvat prietenul in scaun cu rotile, insa el nu va mai fi niciodata la fel.

„Trebuia sa fie o seara foarte misto. Si a fost amuzanta pana intr-un punct. M-am trezit in Romania, la spital, tot in seara aia, ca plangeam dupa o sticla de apa si nu puteam sa deschid ochii, fiindca ma dureau foarte tare. Deliram si le-am spus asistentilor: ce frumosi sunteti! Si atunci mi s-a spus ca si eu sunt foarte frumos. Si eu am raspuns ca n-o sa mai fiu”, a povestit Pavlos pentru stirileprotv.ro.

Vezi si> Mesaj TULBURĂTOR pe pagina trupei Goodbye To Gravity, la aproape un an de la tragedia din Colectiv. Ce se întâmplă cu Andrei Găluţ

Alte articole

Piedone primește 80.000 de euro drept daune morale pentru ”Colectiv”! Fostul edil a făcut 13 luni de închisoare înainte să fie achitat pentru abuz în serviciu

EXCLUSIV- Victor Ponta, despre tragedia din Elveția. Un exemplu de solidaritate al unei societăți civilizate, în contrast cu exploatarea politică a tragediilor umane după nenorocirea de la „Colectiv”

Pavlos nu a iesit din club fara Mihai. „Ne-a trantit focul, pe Laur nu l-am mai vazut. In fata mea era un perete de oameni. Eu am cazut peste oameni. Cred ca asta a fost ghinionul meu, sa nu cada nimeni peste mine, ca astfel am ajuns foarte ars pe spate. Am avut un moment in care ma gandeam: frate, uite, scuip foc pe gura. Si chiar scuipam foc pe gura. Mi se parea ca sunt asa, ca un dragon. L-am auzit pe Mihai cum tipa dupa mine si am spus: ba, poate mor eu. El n-are voie sa moara aici. Nu m-a lasat inima sa-l las acolo. Am dat carutul la o parte si dupa l-am luat in brate. Asta e partea cea mai terorizanta pentru mine. A trebuit sa calc oameni in picioare ca sa ies de acolo si imi pare mai mult decat rau. Efectiv eu nu stiu daca mi-am calcat oamenii acolo, prieteni sau… oameni care nu meritau pasii mei calcati pe capul lor. Si nimeni nu merita asta, dar a fost o lipsa de alegere”, spune Pavlos.

Cu o putere nebanuita, a reusit sa iasa cu Mihai in brate si sa il predea unor oameni de la salvare. Apoi a ajuns si el la o asistenta: „Fa ceva, ca ma doare. Si atunci mi s-a taiat filmul.”

Părinţii l-au cautat in toate spitalele, degeaba. Peste cateva ore, un prieten l-a gasit la Elias. Medicii de acolo le-au spus însă că starea lui Pavlos e grava. Iar unul dintre ei i-a recomandat sa il mute la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”. La „Grigore Alexandrescu”, Pavlos a fost vizitat peste cateva zile de seful Sectiei de Arsi de la Spitalul Militar din Belgia. „Povestea mea cu Mihai l-a impresionat foarte tare si cred ca asta a fost bafta mea. Sa am o poveste de genul asta, ca sa pot trai din nou”, spune Pavlos.

Pavlos, alaturi de alti sapte pacienti romani, a fost transferat, pe 7 noiembrie, la Bruxelles. A stat in coma indusa aproape doua luni, iar parintii au trait fiecare zi cu gandul ca ar putea fi ultima pentru copilul lor. Cand s-a trezit prima data, socul a fost cumplit. „Am facut un atac de panica. Strigam dupa asistent, nu venea nimeni. Si nu stiam eu ca aveam un buton pe care apasam ca sa vina asistentul. In momentul ala am spus: gata, cred ca am scapat din Colectiv si mor aici”, spune Pavlos.

In noaptea de Craciun, Pavlos intra din nou in coma. S-a mai trezit apoi de Revelion.

„La cateva zile dupa ce m-au scos din coma definitiva, am facut o baie la care nu m-au adormit, fiindca nu mai aveau voie sa-mi dea anestezic. Si-am facut baie cu cap, maini, picioare, spate deschis. Rani deschise. Carne vie aproape. Ma rog, grefe, pe unde erau puse. Si tin minte ca am plans pana am lesinat de durere. Tot la baia aia tin mine ca mi-am vazut si mana. Mi-am vazut mana stanga, care era proaspat grefata pe partea asta a antebratului si grefa era rosie, avea insulite de sange prin ea. Si m-am speriat teribil si am zis: e imposibil ca aia sa fie mana mea. Si am inceput sa plang… Mi-am vazut picioarele, care erau… erau razuite. Ca sa imi puna piele de pe picioare pe maini sau unde mai era nevoie. Si am intrebat: o sa mai arate ca zona asta, unde era ca pielea mea, practic, normal si mi-au spus ca nu. Si atunci am facut, asa, o cadere nervoasa”, povesteste cosmarul prin care a trecut.

A reusit sa mearga mai departe. Doar el stie, insa, ce durere sta in spatele zambetului sau.

„La cateva zile distanta am vazut si ca mi-au fost taiate doua degete si atunci am intrat in depresia care m-a macelarit foarte foarte multa vreme. Cred ca sufletul m-a durut cel mai tare si ma doare mai mult decat tot la ora asta”, a mai spus Pavlos.

La un an distanta de la Colectiv, Pavlos se afla tot in Belgia. Nu stie numarul operatiilor suferite si nici cate il mai asteapta. Nu mai poate canta la tobe, dar spera sa isi recapete mobilitatea degetelor. Pana atunci, isi alina durerea cu muzica pe care o iubeste. Locuieste in blocul supravietuitorilor, alaturi de alti sase raniti din club.