Program adoptat de Guvern pentru persoanele cu dizabilităţi

Programul își propune să dezvolte rețeaua de servicii de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză și locuințe protejate pentru persoane adulte cu dizabilități pentru a realiza trecerea de la actualul sistem instituțional de protecție socială, la unul bazat pe servicii integrate în comunitate.

În prezent, în România predomină încă sistemul instituționat de protecție socială, cu aproximativ 2,5% din totalul persoanelor cu dizabilități de la nivel național aflat într-o instituție publică rezidențială de asistență socială pentru persoanele cu dizabilități. La momentul actual există un număr de 260 de centre pentru adulți și 90 de centre de plasament clasice sau modulate pentru copii cu dizabilități.

Infrastructura este veche, caracterizată de cele mai multe ori prin clădiri cu destinație colectivă, cu aspect de unitate medicală și localizate departe de viața comunității, cu un management defectuos și personal insuficient pregătit pentru a răspunde nevoilor de reabilitare a persoanelor integrate.

Programul adoptat miercuri, 26 octombrie, va fi derulat pe o perioadă de 3 ani (2016-2018), suma necesară aplicării acestuia este estimată la 51,2 milioane lei, iar implementarea se va realiza la nivel județean, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, în parteneriat cu ONG-uri.

Alte articole

Guvernul Ilie Bolojan își asumă în Parlament măsurile fiscale de austeritate: „Nu vom mai avea cu ce plăti pensii, salarii, drumuri sau spitale” DOCUMENT

Guvernul își angajează răspunderea pe primul pachet al austerității. Ce modificări s-au adus în ședința Executivului. AUR amenință cu moțiunea de cenzură – UPDATE

Programul are două componente:

1. Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități din structurile rezidențiale de tip vechi și transferul acestora în locuințe protejate (cu asigurarea obligatorie a accesului la serviciile oferite într-un centru de zi, precum și la resursele și facilitățile din comunitate: sănătate, educație, muncă, cultură, petrecerea timpului liber);

2. Prevenirea (re)instituționalizării prin înființarea de centre de zi în care se derulează activități de pregătire pentru viață independentă, activități de abilitare și reabilitare, consiliere vocațională, terapie ocupațională, sprijin în vederea integrării pe piața muncii, activități de socializare, etc. atât pentru persoanele cu dizabilități dezinstituționalizate, cât și pentru cele din comunitate, precum și centre de respiro/ de criză pentru depășirea situațiilor de dificultate cu care se confruntă familiile persoanelor cu dizabilități.

Prin acest program, se preconizează creșterea numărului de locuințe protejate cu 75, creșterea numărului de centre de zi cu 76, creșterea numărului de centre respiro/ centre de criză cu 8.

Serviciile sociale ce vor fi nou înființate trebuie să fie amplasate astfel încât să permită accesul beneficiarilor la toate resursele și facilitățile ei: sănătate, educație, muncă, cultură, petrecerea timpului liber, relații sociale. De asemenea, acestea trebuie să fie poziționate accesibil față de mijloacele de transport și față de alte servicii din comunitate.

Susţinerea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi concomitent cu dezvoltarea măsurilor de prevenire a instituţionalizării şi de susţinere a traiului în comunitate reprezintă o prioritate pentru România.

Prin implementarea programului de interes național se urmărește dezvoltarea de servicii sociale care să conducă la participarea deplină a persoanelor cu dizabilităţi în societate.

Obiectivul programului este reprezentat de creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități instituționalizate, dezinstituționalizarea și prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi, concomitent cu dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru viaţă independentă şi integrare în comunitate.

Fondurile necesare pentru finanțarea programului se vor asigura de la bugetul de stat aprobat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în limita fondurilor bugetare aprobate Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Convenția Națiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, document ratificat de Parlamentul României din anul 2010, recunoaște dreptul persoanelor cu dizabilități, la o viață independentă în comunitate și obligă statele părți să ia măsurile necesare pentru ca aceste persoane să beneficieze de condiții de viață în mod egal cu ceilalți.

Conform Convenției, țara noastră are obligativitatea să recunoască dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate cu șanse egale cu ale celorlalți.

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități a fost desemnată mecanism de coordonare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.