Ce s-a întâmplat după tragedia din Colectiv. ISU: Peste 50% din localurile închise după incendiu au fost deja redeschise

La puţin timp după tragedia din Colectiv, doi pompieri de prevenire au fost puşi sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu după ce s-a descoperit că ar fi validat ilegalităţile din club, ilegalităţi care au dus la tragedie. Cei doi inspectori PSI ar fi trebuit să se asigure că patronii respectau normele elementare de prevenire şi stingere a incendiilor, de la extinctoare la uşi de acces în caz de evacuare. Incendiul şi ancheta ulterioară au scos la suprafaţă adevăruri dureroase şi nevoia de schimbare în procedurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă.

După Colectiv, procedurile în astfel de controale au fost schimbate, iar pompierii de la prevenire au primit puteri sporite- printre acestea, posibilitatea de a decide închiderea unui local găsit în ilegalitate.

Din 4 noiembrie 2015 şi până în 30 septembrie 2016, la nivel naţional, au fost făcute peste 15.000 de controale de prevenire, îndrumare sau verificare, unele planificate altele inopinante, se arată în datele transmise de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), potrivit Mediafax. Data de 4 noiembrie este data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern nr.915/2015, prin care au fost stabilite noile criterii pentru oprirea activităţii în caz de încălcări grave ale securităţii la incendiu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Verificările au vizat mall-uri, săli de cinematograf ori spectacol, cluburi, baruri şi discoteci, fiind făcute în special pe timpul nopţii, a sfârşiturilor de săptămână sau de sărbători legale. Neregulile constatate au fost de ordinul miilor, fiind aplicate peste 11.000 de amenzi.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta, despre tragedia din Polonia: „E un nebun, şi-a ucis şi familia, dar polonezii nu sunt nişte hiene, ca în România, se vor uni în astfel de momente triste”

Nicuşor Dan a depus o coroană de flori la Colectiv, la 11 ani de la tragedia care a omorât 65 de tineri

„În perioada de referinţă, în urma acţiunilor derulate în teren, inclusiv pe timpul nopţii, a sfârşiturilor de săptămână sau a sărbătorilor legale, inspectorii de prevenire au aplicat, în urma deficienţelor constatate, peste 11.000 amenzi, în cuantum total de 52.044.893 lei”, se arată în informare.

În 103 situaţii, pompierii au luat măsura închiderii după ce s-au găsit încălcări grave ale regulilor de securitate la incendiu. Căi insuficiente de evacuare ori nemarcate, neîntreţinerea ori inexistenţa mijloacelor de primă intervenţie sau un număr mult mai mare de clienţi faţă de cel prevăzut în autorizaţie – sunt doar câteva dintre motivele măsurilor de oprire a activităţii.

„Cei mai mulţi operatori economici pentru care a fost dispusă această măsură se regăsesc în judeţele Teleorman (30), Giurgiu (12), Suceava (10), Olt, Hunedoara şi Arad (7). Ca urmare a intrării în legalitate, peste 50% dintre obiectivele pentru care a fost necesară oprirea funcţionării, au fost redeschise”, mai comunică IGSU.

Oficialii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă susţin că, după intensificarea controalelor, au fost numeroşi patroni de cluburi, baruri, discoteci, restaurante, săli de cinema şi mall-uri care au sistat activitatea din propria inţiativă.

„În această situaţie au fost identificaţi 305 operatori economici de către inspectorii de prevenire, pe timpul derulării acţiunilor în teren, fiind imposibilă verificarea acestora. Cu toate acestea, s-a revenit de mai multe ori în locaţiile respective, astfel încât, în perioada supusă atenţiei, au fost verificate 174 obiective (57% din totalul acestora)”, mai informează reprezentanţii Inspectoratului.

Citește și: Monumentul ridicat în amintirea tinerilor decedaţi în Colectiv, inaugurat

În primele zile după incendiul de la Colectiv, aproape toate localurile din Bucureşti au fost închise din iniţiativa patronilor, care fie au vrut să solidarizeze cu victimele, fie au vrut să remedieze diferite nereguli.

„Îmi cer scuze şi îmi asum. Din 2003 am pus viaţa a mii de oameni în pericol. Weekend de weekend. Şi câte-odată şi în timpul săptămânii.(…) Sunt prieten cu unul dintre patronii de la Colectiv. Ştiu că o să facă mulţi ani de puşcărie. Ar fi trebuit să mă ia şi pe mine”a scris pe Facebook, la trei zile după incendiu, patronul unui club renumit din Capitală. La aproape nouă luni după acest mesaj, acelaşi administrator anunţa că îşi reia activitatea, dar într-o altă locaţie.

Expertiza Parchetului General în cazul Colectiv arăta că primăria nu a făcut un control în ultimii cinci ani, lucrările nu aveau autorizaţie de construcţie, clubul nu avea suficiente căi de acces, iar conducerea ISU nu cunoştea incinta, deşi era în atribuţiile instituţiei.

Date din raport arată că nu au fost identificate „dovezi că s-ar fi desfăşurat activităţi de inspecţie, control, îndrumare etc. pe parcursul ultimilor cinci ani, când în acel spaţiu s-au desfăşurat activităţi similare, de către trei chiriaşi, succesiv, astfel încât să identifice şi să constate respectarea cadrului legal şi să impună măsuri de intrare în legalitate” de către Primăria Sectorului 4.

În ceea ce priveşte Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov, raportul Parchetului arată că „ISUB a efectuat verificări în incintă sau pe propietatea Pionerul, dar expertiza nu a identificat dovezi privind inspectarea spaţiilor închiriate, neidentificând nici măsuri privind eventualele restricţii sau măsuri de eliminare a riscurilor identificate”.

Raportul arată că au fost folosite materiale inflamabile în momentul în care a fost construit tavanul fals. De asemenea „ventilaţiile, atât pentru aportul de aer proaspăt, cât şi pentru exhaustarea celui viciat, nu au fost poziţionate corespunzător”, iar „instalaţiile electrice dispuse pe sub panta din lemn erau neconforme”.

Numărul căilor de acces pentru spaţii publice aglomerate trebuia să fie de minimum două teoretic, spun experţii, însă în cazul clubului Colectiv exista doar una utilizabilă, „dar şi aceasta neconformă, cea către clubul Salsa fiind blocată pe interior şi inutilizabilă, iar a doua, către curte avea uşi neconforme, una dintre acestea fiind blocată, fără bară antipanică, ceea ce a influenţat negativ evacuarea persoanelor „, se mai arată în raport.

Potrivit experţilor, amplasarea containerului cu uşi fără bară de panică a reprezentat o altă neconformitate, iar utilizarea de geamuri de alt tip decât cel „securit” la uşile de acces a fost o altă problemă semnalată.

O altă neregulă, constatată de către specialişti, a fost racordarea între container şi sala cu rampa de şapte centimetri pe lăţimea peretelui, care prezenta risc de dezechilibru pentru persoane.

Citește și: Durere fără margini pentru rudele victimelor din Colectiv. Tina zâmbeşte din pozele aşezate pe mormântul rece