Dragoş Pîslaru: Bugetul României nu îşi permite aceste creşteri salariale făcute înainte de campania electorală

„Toate aceste creşteri sunt 4,85 de miliarde de lei în sumă brută, deci creşteri de masă salarială”, a spus Dragoş Pîslaru, potrivit news.ro.

Întrebat dacă îşi permite bugetul României să suporte aceste creşteri, Pîslaru a spus: „Răspunsul clar este că nu. Suntem deja cu prognoza pe 2017 la marginea acelui 3% de deficit bugetar. În codul fiscal aveam prevăzute scăderi de fiscalitate: încă un procent din TVA, taxa pe stâlp, accize. Toate aceste lucruri iau resurse din buget”.

Ministrul Municii spune că întregul calcul făcut de PSD care susţine că există resursele financiare pentru creşterile salariale porneşte de la premise false deoarece şi dacă se ia în calcul faptul că aproximativ 40% din creşterile salariale se vor întoarce în buget sub formă de impozite aplicate acestor salarii, tot nu se ajunge la un impact bugetar, tot rămâne o presiune pe buget de 2,9 miliarde de lei.

„Ei au calculat taxele, au ajuns la 2.9 miliarde de lei şi au introdus un element care este absolut novice şi incorect în calculul bugetar, au introdus efectele de runda a doua (reintrarea sumelor în circuitul economic – n.r.)”, mai spune Pîslaru.

Alte articole

Trucuri pentru stabilirea bugetului înainte de sărbătorile de iarnă. Cum să rămâi cu bani și după Revelion: „Să analizăm atent cheltuielile planificate!”

EXCLUSIV Cum are de gând Ciprian Ciucu să eficientize bugetul Municipiului București: „În centru sunt foarte multe parcări care nu aduc bani la bugetul primăriei”

Ministrul spune că aceste creşteri salariale făcute înainte de campania electorală cumulate cu taxele care vor scădea din 2017 vor face imposibilă atingerea ţintei de deficit bugetar şi vor scădea sumele destinate investiţiilor sau va fi necesar ca România să contracteze noi împrumuturi.

„Dacă vor fi trecute aceste amendamente, viitorul guvern va fi pus într-o situaţie aproape imposibilă în care va avea de optat fie să respecte ţinta de 3% deficit şi asta înseamnă să diminueze cheltuieli de investiţii sau să crească veniturile printr-o fiscalitate în creştere sau să treacă de 3% deficit. Şi ultima variantă, să spună «vai, uite ce mi-au lăsat tehnocraţii şi nu putem plăti»”, a adăugat ministrul Muncii.