Măsuri pentru prevenirea şi combaterea pestei porcine africane, aprobate de Guvern

Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane are scopul de a stabili măsuri armonizate de biosecuritate, profilaxie și control în situații epidemiologice de creștere a riscului, respectiv în situația confirmării oficiale în România a pestei porcine africane, pentru a preveni răspândirea bolii și în alte regiuni sau pentru a combate boala, arată Guvernul României, într-un comunicat.

Obiectivele Programului vizează: porcinele domestice, pentru care se stabilesc, de exemplu, criteriile minime de biosecuritate sau modul de intervenție în cazul suspiciunii și al confirmării oficiale a bolii; porcii mistreți, pentru care se stabilește strategia de management și de vînătoare, modul de desfășurarea a campaniilor de conștientizare și de avertizare a gestionarilor fondurilor cinegetice, a responsabililor zonelor protejate și a vânătorilor sau modul de intervenție în cazul suspiciunii și al confirmării oficiale a bolii la porcii mistreți.

Programul se aplică până la eliminarea riscului privind apariția pestei porcine africare și/sau declararea teritoriului României ca liber de boală.

Pentru porcinele domestice, Programul se aplică în exploatațiile comerciale și în exploatațiile nonprofesionale existente pe teritoriul României.

Alte articole

Alertă de atac biologic în România și Ungaria! Procedurile de urgență au fost activate la București de ANSVSA

Pestă porcină chiar înainte de Ignat 2024. Ce se întâmplă cu sacrificarea porcilor înainte de Crăciun

De asemenea, programul se aplică pentru toți porcii mistreți, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.
Hotărârea adoptată de Guvern stabilește drept zonă de mare risc fâșia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina, pe o distanță de 20 km de la frontieră spre interiorul țării.

Activitățile necesare și obligatorii în scopul detectării timpurii a virusului pestei porcine africane sunt următoarele:

• notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării și a recoltării de probe pentru laborator;
• efectuarea supravegherii intensive, prin inspecții ale porcilor domestici și ale porcilor mistreți, pe o distanță de 20 km de la frontieră spre interiorul țării, începând de la frontiera cu Ucraina și cu Republica Moldova;
• supravegherea intensivă a populației de porci domestici și de porci mistreți aflate în localitățile, în fondurile cinegetice, în parcurile naționale și suprafețele Rezervației Biosferei ”Delta Dunării”, situate de-a lungul șoselelor naționale și ale autostrăzilor pe care pot circula mijloace de transport care vin din Ucraina și din Republica Moldova;
• întărirea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat asupra produselor de origine animală aflate în bagajele persoanelor și în coletele sosite din țări terțe, precum și asupra mijloacelor de transport, în vederea preîntâmpinării introducerii frauduloase a unor alimente de origine animală prin care se poate transmite pesta porcină africană;
• menținerea unei stări permanente de alertă a centrelor locale de combatere a bolilor din județele aflate la graniță cu Ucraina și Republica Moldova;
• în zonele de mare risc se supraveghează săptămâna evoluția mortalității la porcii aflați în exploatații și în fondurile cinegetice, în parcurile naționale și suprafețele Rezervației Biosferei ”Delta Dunării”, crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare, pentru porcii mistreți.

Actul normativ cuprinde, de asemenea, măsurile de profilaxie și control care se aplică la porcii domesticiți din exploatațiile de pe teritoriul României. Astfel, de exemplu, în zonele în care pesta porcină africană a fost confirmată oficial, este interzisă hrănirea animalelor sau folosirea de așternut cu iarbă sau fân provenite din zonele aflate sub restricții. De asemenea, creșterea porcinelor domestice în spații neîngrădite și neprotejate împotriva contactului cu porcii mistreți este strict interzisă.

În exploatațiile comerciale de porcine domestice, medicul veterinar de liberă practică cu contract de prestări servicii veterinare are obligația de a comunica direcției sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județeană, modificările apărute în starea de sănătate a porcinelor și numărul animalelor moarte din exploatație.

Un alt capitol se referă la măsurile care se aplică pentru porcii mistreți din fondurile cinegetice, parcurile naționale, Rezervația Biosferi ”Delta Dunării”, crescătoriile de vânat și complexurile de vânătoare. Printre aceste măsuri se află și obligația ca în crescătoriile de vânat și în complexurile de vânătoare să existe un contract cu un medic veterinar de liberă practică care să asiste partidele de vânătoare, să examineze vânatul, să recolteze probele și să certifice transporturile de vânat către centrele de procesare.

Direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană are obligația să informeze periodic proprietarii crescătoriilor de vânat și ai complexurilor de vânătoare cu privire la situația epizootologică a bolilor la porcii mistreți care evoluează în comunitatea europeană și în țările terțe din jurul României.

Din momentul confirmării oficiale a primului focar de pestă porcină africană în România sunt aplicate, în zonele cu restricții pentru teritoriul considerat infectat, cel puțin următoarele măsuri:

• cotele de vânătoare sunt analizate de Minsiterul mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, și sunt stabilite ținând cont de necesitatea reducerii populației de porci mistreți existente;
• administrarea de hrană pentru momirea porcilor mistreți la locurile de pândă este permisă;
• hrănirea susținută cu cantități îndestulătoare de hrană, pe parcursul iernii, a porcilor mistreți este interzisă;
• încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de proci mistreți, îndeosebi pentru femelele adulte și sub-adulte; ținta vânătorii este atingerea densității de 0,5 mistreți pe km² sau mai redusă, pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene vor desfășura campanii de informare și avertizare periodice, pentru informarea tuturor categoriilor de persoane care pot veni în contact cu porcii mistreți, referitor la strategia stabilită pentru profilaxia și controlul bolii.

De asemenea, Programul aprobat de Executiv cuprinde și Planul de contingență al României pentru pesta porcină, care cuprinde prevederi privind desemnarea și atribuțiile factorilor de decizie și intervenție în focare, resursele financiare, de personal și echipamente, necesarul de instruiri, modul de comunicare a crizei și modul de ecarisare a materiilor de risc rezultate din focare.

Astfel, în cazul măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană se aprobă despăgubiri în condițiile stabilite de HG 1214/2009.

Costurile necesare aplicării măsurilor legale de control al bolilor infecto-contagioase sunt finanțate din bugetul ANSVSA, precum și al unităților subordonate.

Sursele financiare necesare altor măsuri ce se impun pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane se asigură prin bugetele anuale aprobate ANSVSA și ale instituțiilor care contribuie la aplicarea măsurilor de control.

Dacă fondurile prevăzute în buget nu sunt suficiente, acestea se asigură cu prioritate prin virări de credite bugetare și de angajament sau se pot aloca fonduri din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

De asemenea, hotărârea adoptată de Executiv completează unele acte normative deoarece, în gestionarea crizelor generate de evoluția epizootiilor sanitar-veterinare, managementul riscului nu aparține doar serviciilor sanitar-veterinare, ci și celorlalte instituții publice cu atribuții în managementul riscului care dețin rol principal sau care asigură funcții de sprijin, conform legislației în vigoare, privind managementul tipurilor de risc din România.