Guvernul Cioloş, un an de mandat. Câţi miniştri a schimbat, ce măsuri a luat premierul tehnocrat

„În momentul de faţă nu mă simt confortabil să-mi asum un rol politic într-un partid politic. Dacă acest mandat va însemna un succes, va însemna un succes al unei echipe. Nu am intenţia să mă prezint la alegerile din 2016 şi nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, dacă aş încerca să folosesc capitalul de simpatie în cadrul alegerilor, aş înşela aşteptările oamenilor – iar eu simt că singura şansă a acestui guvern tehnocrat este onestitatea”, declara premierul Dacian Cioloş la finalul anului trecut, potrivit unei sinteze News.ro.

El afirma că sarcina Guvernului va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, care să pună bazele unor transformări structurale.

”Sunt conştient că acest Guvern nu se poate angaja pe toate fronturile de reformă în societatea românească, însă ne asumăm un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi cu importanţă sistemică”, afirma Cioloş la preluarea mandatului.

Zece miniştri schimbaţi într-un an

Alte articole

Cum arată prima schiță a guvernului lui Nicușor Dan. Nume precum Dacian Cioloș sau Marius Manole, pe listă

Dacian Cioloş, recuperat de Ilie Bolojan la Cotroceni, a fost numit consilier prezidenţial onorific

Primul ministru care a părăsit Guvernul a fost cel al Muncii, Ana Costea. Ea a demisionat în luna aprilie, ca urmare a proiectului Legii salarizării unitare. Lui Costea i-au fost reproşate modul de lucru şi atitudinea faţă de acest proiect al Guvernului în şedinţele Executivului, nemulţumiri venind şi din rândul partenerilor de dialog social. Ana Costea a fost înlocuită de Dragoş Pîslaru.

A urmat, după numai o săptămână, retragerea din Guvern a Aurei Răducu, ministrul Fondurilor Europene. Plecarea din Cabinet a venit la cererea premierului Dacian Cioloş, ca urmare a nemulţumirilor acestuia faţă de proiectele MFE. În locul ei, la conducerea instituţiei a venit, în 27 aprilie, Cristian Ghinea.

Al treilea ministru care a părăsit Guvernul a fost Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, care a fost revocat de Dacian Cioloş din cauza scandalurilor de la Opera Română, pe care nu le-ar fi gestionat corespunzător. În locul său a fost numită Corina Şuteu.

Toate cele trei schimbări au avut loc în luna aprilie.

În luna mai a urmat ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pe fondul crizei privind dezinfectanţii şi al crizei privind bebeluştii cu sindrom hemolitic uremic. Lui Achimaş-Cadariu i s-au reproşat slaba gestionare a situaţiei, precum şi comunicarea deficitară. Locul său a fost luat de Vlad Voiculescu.

În luna iulie a avut loc prima remaniere amplă a Guvernului, când Dacian Cioloş a demis patru miniştri: ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicaţiillor, Marius Bostan, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Ei au fost înlocuiţi cu Mircea Dumitru, Sorin Buşe, Delia Popescu şi, respectiv, Maria Ligor.

Dacian Cioloş a motivat remanierea prin necesitatea de dinamizare a activităţii guvernamentale.

În luna septembrie a plecat din Guvern şi unul din cele mai sonore nume din echipa lui Cioloş, ministrul de Interne Petre Tobă. Retragerea a venit ca urmare a cererii DNA de  începere a urmăririi penale pentru acuzaţia de favorizarea făptuitorului în dosarul DIPI. În locul său a fost numit Dragoş Tudorache.

Ultimul care a părăsit Guvernul Cioloş a fost ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, pentru a participa la alegerile parlamentare din decembrie pe lista USR. El a fost înlocuit de scretarul de stat în MFE Cristian Dinu.

Controverse pe decizii guvernamentale

La sfârşitul anului trecut, Guvernul technocrat convenea cu sindicatele creşterea, în două tranşe, a salariului minim pe economie pentru 2016, însă în luna mai  discuţiile pe creşterea veniturilor în administraţia publică au generat discuţii aprinse. Singura majorare care s-a aplicat până la urmă a fost cea de 200 de lei de la 1 mai. Executivul a avut până în prezent două încercări de a stabili un nou sistem de calcul pentru salariul minim care să se aplice în anii viitori. După încercarea eşuată din martie, Comisia formată la nivelul Ministerului Muncii şi-a reînceput activitatea în septembrie,  comandând un studiu pe care l-a primit la finalul lunii octombrie. Nici până în prezent nu există o decizie clară a Executivului cu privire la salariul minim pentru anul viitor. 

Un alt scandal care a marcat guvernarea tehnocrată a fost cel legat de Legea salarizării unitare. Guvernul s-a angajat să realizeze acest proiect chiar din momentul în care şi-a intrat în atribuţii. Însă, neînţelegerile cu sindicaliştii şi lipsa datelor cu privire la toţi bugetarii din România au adus o soluţie de compromis, respective Ordonanţa de urgenţă 20 care a intrat în vigoare de la 1 august. Contoversele legate de această ordonanţă au ajuns acum la Curtea Constituţională. PNL şi Guvernul au atacat modificările aduse de majoritatea parlamentară la Curte după ce Executivul a susţinut că toate creşterile votate de aleşi nu pot fi susţinute de bugetul pe anul viitor. Însă adoptarea proiectului amplu al Legii salarizării a fost lăsat următorului guvern politic.

În februarie, un scandal care a marcat guvernarea tehnocrată a fost cel legat de îmbolnăvirea copiilor din Argeş cu E-coli. Situaţia foarte gravă, în care trei copii au murit în doar câteva zile şi alte zeci au rămas internaţi în spitale, a intrat şi în atenţia Parlamentului şi a început o serie masivă de controale în spitale.

Nici nu s-au stins bine ecourile acestor anchete cînd a izbucnit scandalul Hexipharma care a zdruncinat din temelii sistemul medical românesc. S-a dovedit că dezinfectanţii care erau folosiţi în spitalele din România erau diluaţi. Guvernul a emis atunci mai multe acte normative prin care a stabilit norme mai dure pentru achiziţia soluţiilor de dezinfectanţi din sistemul medical.

Opera de artă a lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, a stârnit nemulţumiri atât în rândurile opiniei publice, cât şi la nivelul partidelor. Cioloş a anunţat o subscripţie publică pentru cumpărarea sculpturii pentru suma de 6 milioane de euro, statul român urmând să acopere diferenţa pâna la 11 milioane de euro, sumă convenită cu proprietarii operei de artă. Subscripţia a durat până la sfârşitul lui octombrie când, după ce s-a tras linie, suma strânsă era de peste un milion de euro, moment în care premierul a decis ca sculptura să fie cumpărată din bani de la bugetul de stat. Iniţial, Guvernul anunţase că va da banii înapoi celor care au donat pentru sculptură dacă nu va fi strânsă suma de 6 milioane de euro în urma campaniei ”Brâncuşi e şi al meu”. Guvernul a fost atacat în nenumărate rânduri de lideri politici care au criticat suma mare pentru care s-a înţeles statul roman cu proprietarii operei lui Brâncuşi, preşedintele PRU, Bogdan Diaconu, făcând chiar şi o plângere la DNA în acest sens.

Măsurile Guvernului Cioloş

La capitolul proiecte realizate, tehnocraţii pot enumera lansarea unui antisărăcie şi programul o masă caldă pentru elevi. Pachetul antisărăcie este destinat susţinerii persoanelor vulnerabile, măsurile ţintind încurajarea angajării, acces la educaţie şi la servicii medicale. Tot în acest pachet au fost cuprinse trei programe separate, respeciv ”Niciun copil fără identitate”, ”Educaţie de calitate în creşte” şi ”Fiecare copil în grădiniţă”, de această din urmă măsură beneficiind 70.000 de preşcolari..

Alături de Administraţia Prezidenţială, de succes au fost negocierile pentru ridicarea etapizată a vizelor pentru Canada după negocieri intense cu guvernul Trudeau şi susţinerea familiei Bodnariu pentru a-şi recupera copiii.

Înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii a avut ca rezultat simplificarea relaţiei cu cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea unor acte care se cereau de către diverse instituţii şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor către ANAF prin card bancar.

Prin programul GovITHub a fost acclerat procesul de informatizare a administraţiei centrale şi a fost creat un centru de bursieri, specialişti în domeniul IT, care lucrează la noi soluţii de informatizare.

De asemenea, a fost redus TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor şi întreţinerii culturilor.

Într-un an de mandat, Guvernul Cioloş a aprobat şi o serie de acte normative contestate de lideri politici, dar şi de o partea opiniei publice, în această categorie intrând ordonanţele care limitează numărul zilelelor de detenţie pentru deţinuţii scriitori, care plafonau tarifele RCA pentru jumătate de an, dar şi cea care schimbă din temelii sistemul de numire a managementului din spitale.

La capitolul „Restanţe” se află reforma administraţiei publice, pentru care au fost elaborate doar Strategia pentru funcţia publică şi Strategia pentru formarea profesională în administraţie şi a căror aplicare va trebui făcut de viitorul Guvern. Codul pentru Patrimoniul Naţional este o altă restanţă a guvernului Cioloş, la acest moment aflându-se în stadiul de dezbatere publică tezele prealabile Codului.