POSTUL CRĂCIUNULUI: Ce trebuie să facă fetele la cântatul cocoşului pentru a-şi afla ursitul

POSTUL CRACIUNULUI. Nu ti-ai gasit sortitul? Ei bine, e cazul sa apelezi la „batutul pernelor”, obicei care are rolul de a-ti schimba soarta de „fata mare” si de a-ti aduce pretendenti. In plus, daca tii post negru de Lasata Secului ai sanse mari sa te casatoresti anul urmator.

Pentru a afla cine iti va fi sot, mergi la tara, la fantana din mijlocul satului si aprinde o lumanare pe marginea fantanii, la cantatul cocosului. Daca ai noroc, lumina care se reflecta in apa fantanii iti dezvalui chipul celui care ti-e sortit.

Nu arunca la gunoi resturile de mancare! De Lasata Secului, resturile de la festinul organizat inainte de intrarea in Postul Craciunului nu trebuie aruncate oricum, ci inspre Rasarit. O alta varianta ar fi sa le dai la pasari, astfel incat sa fii ferita de pagube tot anul care vine. Un alt obicei care te scapa de saracie si nenorociri presupune sa speli vasele in care ai gatit preparatele pentru aceasta zi si sa le asezi la uscat cu gura in jos.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sa nu cumva sa te apuci de cusut de Lasata Secului, fiindca pui gospodaria in pericol. In popor se spune ca daca dai de imprumut de Lasata Secului, lupii se inmultesc si vin „in vizita” in gospodariile oamenilor, potrivit superstitii.ro.

Alte articole

Calendar ortodox 19 decembrie 2025. Zi de post aspru în ziua în care este pomenit păcătosul care s-a pocăit şi a fost martirizat

Super-deliciul ideal în postul Crăciunului: ardei umpluți cu legume. Se prepară ușor și rapid!

De Postul Crăciunului se leagă mai multe tradiții și superstiții. 

– Postul Crăciunului  este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

– O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

– Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare. Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.

– În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

– Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

– Pe 21 noiembrie, când se sărbătoreşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se spune că ”se deschide cerul, vorbesc vitele, le aud cei neprihăniţi”. Dacă în această zi este senin, soare, se spune că vara va fi secetoasă, iar dacă ninge, iarna va fi grea. Se dă de pomană pentru cei înnecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi deoarece ”încep să lucreze fermecătoarele”.

– Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei sau ”Noaptea strigoilor” se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor şi se apără vitele cu mac şi sare, nu se mătură de teama lupilor şi se fac ”vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste”. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin iarna va fi călduroasă iar dacă sunt nori, zăpadă sau ploaie zăpezile vor fi mari.

– Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se mănâncă bucate cu usturoi, nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă, fetele fac vrăji de dragoste, se fac vrăji de întors pentru obiectele furate, pierdute, se pune o grenguţă de măr în apă iar dacă aceasta înfloreşte de Sfântul Vasile anul viitor va fi roditor.

– Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină, nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune, femeile nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi să nu se îmbolnăvească copiii, nu se mănâncă porumb copt, fasole şi dovleac ca să nu se facă bube, copiilor li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac să-i apere de vărsat, se fac azime cu miere care se dau de pomană, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă şi se spune că, dacă înfloresc până la Florii, va fi an mănos.

– Pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, considerat protector al copiilor, femeilor şi corăbierilor, apărător de rele şi făcător de minuni, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă. Copiii primesc încălţări de iarnă iar în satele Mărginimii Sibiului se formează Ceata Junilor care îşi caută gazdă şi începe repetarea colinzilor pentru Crăciun.

– Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează şi nu se mai toarce, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli, aduce noroc. Pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, se începe orice lucru pentru a avea spor la el peste an, nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul.