La începutul lui septembrie, ANI anunța pierderea mandatului sau a funcției de către 55 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice.
Acum, lista actualizată urcă acest total la 67. Este vorba despre 11 primari, dintre care un primar de municipiu, cinci primari de orașe și cinci primari de comune. Acestora li se adaugă 10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale și 21 de consilieri locali, conform datelor făcute publice de ANI.
Toți aceștia ocupă în total 71 de funcții sau mandate, întrucât unii dețin simulant mai multe.
Majoritatea edililor care își pierd miercuri mandatul sunt chiar de la PSD, formațiunea care a introdus amendamentul ”Fritz” în Legea integrității.
”Astăzi, Dominic Fritz și alți primari din țară își pierd mandatul, ca urmare a unei legi cu dedicație, făcută împotriva unui singur om. Pur și simplu nu este drept!”, a comentat, pe Facebook, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Referirea edilului este la șeful USR, Dominic Fritz.
Iată, mai jos, lista primarilor în cauză, mai puțin unul care, susțin surse citate de cotidianul, nu și-a completat declarația de avere.
1. Dominic Fritz (USR) – primarul municipiului Timișoara
2. Mihăiță-George Blejan (PSD) – primarul comunei Scundu, județul Vâlcea
3. Adrian Constantin Torma (PSD) – primarul orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin
4. Duma Ovidiu Marius (PNL) – primarul orașului Ardud, județul Satu Mare
5. Ion Banzea (PNL) – primarul comunei Poienarii de Muscel, județul Argeș
6. Victor Prodan (independent) – primarul orașului Ungheni, județul Mureș
7. Ion Andone (PSD) – primarul orașului Târgu Bujor, județul Galați
8. Dumitru Vintilă (PSD) – primarul comunei Drăgușeni, județul Galați
9. Petre Pârvu (PSD) – primarul orașului Zimnicea, județul Teleorman
10. Ionuț Lucian Dima (PSD) – primarul comunei Coteana, județul Olt
ANI precizează că neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, poate constitui contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.
De asemenea, nerespectarea perioadei de interdicție de până la trei ani poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. În astfel de situații, actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea interdicției sunt lovite de nulitate absolută, potrivit prevederilor citate de ANI.