Specialiştii în pneumologie: Sistemul sanitar din România nu este pregătit pentru transplantul pulmonar

Prof. univ dr. Bogdan Miron, conf. univ. dr. Cristian Oancea (Timișioara), prof. univ. dr. Ioan Cordoș, medicii Cristian Cojocaru (Iași) și Andrei Pleșan (Cluj), precum și o serie de pacienți care au beneficiat de un transplant de plămâni în Centrul universitar AKH Viena, au accentuat că, deși actul operator (operația în sine), poate fi sustenabil la noi în țară, monitorizarea post-transplant și managementul al complicațiilor postransplant nu sunt fiabile în acest moment în România.

Potrivit acestora, procedurile complexe care trebuie executate post-transplant pentru a diagnostica și trata aceste complicații postransplant pulmonar, extrem de frecvente și complexe, nu pot fi efectuate corect și complet în acest moment în România pentru că necesită o serie de aspecte.

Un prim aspect este necesitatea existenței unei echipe medicale extinse, multidisciplinare, cu o vastă experiență în domeniu: ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie intervențională, cardiologie inclusiv intervențională, anatomie patologică, echipă care nu este disponibilă în acest moment în țara noastră.

Vezi si: Anunţ OFICIAL! Nereguli GRAVE, descoperite la Agenţia Naţională de Transplant. Bolnavii nu aveau nicio şansă REALĂ

Alte articole

Medic acuzat că opera la privat în timpul programului de lucru de la stat. Rogobete anunţă controale după ce clinica privată l-a dat de gol

Angajaţii din spitale scapă de tăierea veniturilor cu 10%. Alexandru Rogobete: „Ar fi însemnat un nou exod al acestora din sistem”

De asemenea, aceștia susțin că medicii specialiști din România (ATI, pneumologie, reabilitare, radiologie, bronhologie intervențională, cardiologie, anatomie patologică) cu pregătire standard nu pot asigura aceste îngrijiri post-transplant fără o pregătire amplă, de durată, în centre specializate.

Potrivit Agerpres, dotările corespunzătoare pentru această echipă multidisciplinară, laboratoarele și dotările aferente nu există în acest moment în România, susțin specialiștii amintiți. Ei precizează că medicația post-transplant imunosupresoare (pentru scăderea imunității și diminuarea riscului de rejet, de respingere a organului transplantat) antimicotică (împotriva fungilor, ciupercilor), antivirală, antibiotică de ultimă generație etc. presupune costuri imense și necesită obligatoriu absența oricărei discontinuități în furnizarea acestor medicamente.

Ei au informat că Viena este singurul centru care a oferit suportul logistic și medical pentru acești pacienți, Centrul universitar AKH Viena fiind centrul de referință pentru majoritatea țărilor din Europa de Est și Centrală.

Până în acest moment au fost transplantați 38 de pacienți români de către spitalul universitar AKH Viena, care sunt monitorizați în centrele de referință din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj) în strânsă colaborare cu echipa de post-transplant a centrului AKH Viena.

Vezi si: Ministerul Sănătăţii schimbă sistemul prin care este evaluat gradul de satisfacţie a pacienţilor internaţi în spitale