Legea falimentului personal, amânată până la 1 august 2017

Executivul a aprobat prorogarea până la 1 august 2017 a intrării în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, cu modificările și completările ulterioare. Amânarea cu încă șapte luni a intrării în vigoare a acestui act normativ s-a stabilit în condițiile în care pentru aplicarea noilor reglementări este nevoie de un sistem complex: înființarea a 42 de comisii de insolvență la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar și adoptarea normelor de aplicare a legii. Pentru ca aceste noi structuri să poată funcționa, trebuie alocate resurse umane și financiare. Mai exact, este nevoie de specialiști care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una și trei luni.

Neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015, ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvență pe bază de plan de rambursare și a procedurii simplificate de insolvență, în condițiile inexistenței, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare. În cursul anului 2016, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri au luat mai multe măsuri care să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice.
Astfel, a fost elaborat un Plan de acțiune comun care cuprinde măsurile legislative si administrative ce ar trebui luate pentru a putea aplica Legea nr. 151/2015 a insolvenței persoanelor fizice.

Potrivit acestui plan, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Comisiilor de insolventă (publicată în Monitorul Oficial în 22.01.2016). Ulterior, au fost desemnate persoane responsabile în Comisia de insolvență la nivel central de către: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiției, iar Comisia este funcțională.

La nivelul ANPC au fost elaborate mai multe documente necesare pentru pregătirea punerii în aplicare a legii, respectiv: criterii pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor si ale familiilor lor; criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil; formular de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență; procedura de lucru pentru Comisiile de insolvență.

Alte articole

Consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier s-au încheiat. Decizia preşedintelui Iohannis

Premierul Cîţu şi mai mulţi liberali, absenţi de la şedinţa de plen în care se dădea votul pe programul şi lista miniştrilor Guvernului Cioloş

În plan legislativ, a fost elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele metodologice de aplicare a Legii 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice. Proiectul de Hotărâre de Guvern este în avizare înterministerială, după ce a fost în consultare publică, postat la adresa:

Pentru Direcția Insolvență din ANPC sunt prevăzute un număr de 314 posturi contractuale. În acest sens, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru a putea demara procedurile inițiale prevăzute de lege pentru anul 2016 urma sa organizeze concursuri în vederea angajării pentru un număr de 68 de posturi, salariați cu statut de personal contractual, urmând ca pentru anul 2017 sa fie ocupate restul de 246 de posturi.

Un alt capitol al actului normativ se referă la amânarea cu 9 luni a termenelor prevăzute de legislația actuală privind înlocuirea treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie, cu cele echipate cu jurnal electronic.

Astfel, agenții economici vor avea mai mult timp la dispoziție pentru dotarea cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, astfel încât să nu le fie afectată activitatea, iar importatorii și distribuitorii de aparate de marcat un interval de timp suficient pentru a-și lichida stocurile și modelele vechi și pentru a obține avizele tehnice și autorizațiile pentru noile modele.
La stabilirea noilor termene s-a ținut seama atât de decalajul faţă de calendarul în vigoare, care este de circa 6 luni, cât şi de necesitatea finalizării specificaţiilor tehnice, inclusiv în ceea ce priveşte comunicarea caselor de marcat cu sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum și pregătirea legislației secundare și terțiare.
Potrivit Ordonanței de Urgență adoptate ieri, termenul de la care urmează să intre în vigoare interdicția de a mai comercializa aparate de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal a fost prorogat cu 9 luni. Noul termen va fi 1 octombrie 2017, în loc de 1 ianuarie 2017 și îi vizează pe comercianții care deschid noi magazine sau extind magazine, fiind la prima achiziție de aparate de marcat.
În ceea ce privește înlocuirea aparatelor existente cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, noul termen pentru marii contribuabili va fi 1 ianuarie 2018, în loc de 1 aprilie 2017, pentru contribuabilii mijlocii 1 aprilie 2018, în loc de 1 iulie 2017, iar pentru micii contribuabili, 1 august 2018 în loc de 1 noiembrie 2017. *

Totodată, Ordonanța de Urgență amână până la data de 1 ianuarie 2018 termenul până la care comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului București au obligația să soluționeze toate cererile de restituire, să efectueze punerile în posesie și să elibereze titlurile de proprietate. Prelungirea acestor termene au scopul să asigure posibilitatea foștilor proprietari să-și redobândească proprietățile.

Informații suplimentare:
*Se exceptează de la obligativitatea dotării cu case de marcat încasările efectuate din următoarele activităţi:
a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.