CCR discută, joi, sesizarea PNL la Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare

Curtea Constituţională (CCR) va discuta joi sesizarea depusă de PNL, USR şi PMP împotriva legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada vacanţei parlamentare, sesizare prin care opoziţia argumentează că actul normativ permite Executivului să se substituie Legislativului şi că, totodată, legea ar permite Cabinetului Grindeanu să modifice legi organice prin ordonanţe simple, ceea ce este contrar Constituţiei.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară că, luni, Parlamentul va fi convocat în sesiune extraordinară pentru ca Guvernul să poată da ordonanţe, lucru pe care nu îl poate face în prezent deoarece PNL a atacat la Curtea Constituţională legea de abilitare a Executivului de a da ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare.

”Mâine convocăm Parlamentul în sesiune extraordinară. De ce? Pentru ca Guvernul să poată să emită ordonanţe. parlamentul fiind convocat în sesiune extraordinară, Guvernul poate emite ordonanţe. noi nu ne pierdem în detalii. Am văzut că acest Guvern se doreşte să fie blocat, foarte bine, folosim toate pârghiile legale şi constituţionale pe care le avem pentru a asigura Guvernului condiţiile să guverneze”, a anunţat Liviu Dragnea, la România TV.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

PNL şi USR au sesizat vineri Curtea Constituţională cu privire la legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare, argumentând că actul normativ permite Executivului să se substituie Legislativului şi că, totodată, legea ar permite cabinetului Grindeanu să modifice legi organice prin ordonanţe simple, ceea ce este contrar Constituţiei.

Alte articole

Președintele Nicușor Dan, la reuniunea organizată de CCR: „Legitimitatea unor alegeri nu se mai rezumă doar la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfăşoară campania şi, mai ales, la modul în care cetăţenii pot să-şi formeze opiniile”

CCR amână din nou sesizarea privind ordonanța pentru Programul SAFE

Primul argument adus de contestatari legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare este că actul normativ încalcă articolul 1, alin. 4 din Constituţie, care prevede că „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.

PNL şi USR argumentează că articolul 1, alin. 4 din Constituţie este încălcat pentru că Guvernul primeşte, prin legea de abilitare, competenţe aparent egale cu puterea legislativă. ”Printr-o astfel de lege de abilitare se evită dezbaterea parlamentară cu privire la necesitatea soluţiilor preconizate prin adoptarea ordonanţelor, organul reprezentativ suprem al poporului român fiind evitat”, spun contestatarii actului normativ.

De asemenea, ei arată că delegarea competenţei legislative presupune identificarea exactă a atribuţiilor Guvernului, pentru că, altfel, posibilitatea acestuia de a alege în mod discreţionar intervenţiile legislative ar echivala cu transformarea Guvernului în autoritate legiuitoare, concurentă cu Parlamentul.

Autorii acuză şi faptul că au fost încălcate termenele regulamentare pentru depunerea amendamentelor, iar parlamentarii opoziţiei nu au avut astfel ocazia de a propune modificări.

Al doilea argument de neconstituţionalitate pus pe masa CCR este acela că legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe ar permite Executivului să modifice inclusiv legi organice, ceea ce contravine prevederilor constituţionale.

Astfel, PNL, USR şi PMP spun că, potrivit legii de abilitare, Guvernul va avea dreptul să reglementeze domeniul administraţiei publice şi dezvoltării regionale, fără a se preciza foarte clar ce anume din respectivul domeniu. ”Norma criticată este neclară, deoarece nu face distincţia între autorităţile publice centrale care formează administraţia publică de specialitate şi autorităţile administrative autonome. Pe cale de consecinţă, există posibilitatea ca guvernul să procedeze la modificarea unor reglementări legale cu caracter organic privind autorităţile administrative autonome, acţiunea care ar încălca dispoziţiile art. 117, alin. (3) din Constituţie”, argumentează contestatarii legii.

De asemenea, PNL, USR şi PMP atrag atenţia şi asupra faptului că Guvernul este abilitat să modifice şi legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care este o lege organică, ceea ce contravine Constituţiei.

Un alt domeniu în care Guvernul este abilitat prin legea adoptată de Parlament să intervină şi care ar presupune modificarea unor legi organice este cel al Educaţiei. Astfel, potrivit legii de abilitare, Executivul poate interveni prin ordonanţe simple pentru reglementarea unor măsuri pentru învăţământul preuniversitar, pentru reglementări în domeniul cercetării ştiinţifice şi învăţământului superior şi pentru reglementări privind asigurarea calităţii în învăţământul superior şi pentru stimularea şi încurajarea studenţilor. ”Conform art. 73 alin 3 lit. n) din Constituţie sunt de domeniul legii organice actele normative privind organizarea generală a învăţământului”, arată PNL şi USR în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.

Nu în ultimul rând, iniţiatorii sesizării spun că legea nu a fost corect enunţată din punctul de vedere al rigorii constituţionale.

„Legea privind abilitarea Guvernului de a emite Ordonanţe nu are un caracter concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc. Legea cuprinde norme imprecise, cu caracter general, care nu stabilesc cu exactitate măsurile legislative delegate”, se arată în sesizare.

”Ca atare, faţă de cele învederate, solicităm Onoratei Curţi să constate că Legea privind abilitarea Guvernului de a emite Ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 5 ianuarie 2017 este neconstituţională”, concluzionează liberalii şi useriştii.

Parlamentul a adoptat joi, în procedură de urgenţă, proiectul de lege care prevede abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare, cu 150 de voturi “pentru” şi 83 de voturi “împotrivă” în Camera Deputaţilor şi cu 76 de voturi ”pentru” şi 35 de voturi ”împotrivă” în Senat.