Procurorul general: Franţa are un grad de ocupare în penitenciare de 200%, dar nu s-a repezit să pună în libertate infractorii

Întrebat, la sediul CSM, cum vede o posibilă dezincriminare a unor infracțiuni, el a precizat: ”S-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație. Lucrurile sunt foarte clare și nu aș dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare. La nivelul inteligenței publice medii nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public să stăruie. (…) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citește textul. La fel și cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu, ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer”.

Chestionat dacă s-a consultat cu ministrul Justiției pe anumite proiecte de Ordonanță de Urgență privind grațierea și dezincriminarea anumitor fapte din Codul Penal, Lazăr a precizat că Ministerul Public este împotriva acestor „acte de clemență”.

„Poziția Ministerului Public este fermă și clară împotriva unor acte de clemență de acest gen, mai ales a unora care sunt lipsite de transparență, care nu au fost discutate public și care trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii. CSM este garantul autorității judecătorești, dacă CSM nu este consultat într-o chestiune de acest gen înseamnă că autoritatea judecătorească este neglijată, este privită ca o cantitate neglijabilă, acest fapt pe mine personal mă îngrijorează ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii”, a precizat Augustin Lazăr, citat de Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a adăugat că dacă se va da dovadă de clemență se va demonstra că instituțiile statului sunt „slabe”.

Alte articole

Ce este confiscarea specială a averii, se aplică din această săptămână. Codul Penal a fost modificat

Guvernul Bolojan interzice angajările în acest domeniu. Devine lege în toată România, cu închisoare între 2 și 7 ani

„Noi, dacă vom da dovadă de slăbiciune, în loc să consolidăm lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, a criminalității în general, (…), dând dovadă de slăbiciune cu acte de clemență, vom demonstra că instituțiile statului român sunt slabe, vom demonstra, fără să o spunem, că instituțiile statului român nu pot găsi soluția potrivită pentru a caza pe cei care care au fost dovediți că au comis infracțiuni pentru care există hotărâri definitive de condamnare, pentru cei care se află în arest preventiv”, a mai spus Augustin Lazăr.

Totodată, Augustin Lazăr a ținut să precizeze că și în Franța există probleme privind supraaglomerarea, însă nu s-au „repezit să pună în libertate infractorii”.

„În Franța, din câte am înțeles la ultima vizită pe care am avut-o săptămâna trecută, ei au o depășire de 200% și pentru statul francez reprezintă o problemă, dar nu s-au repezit să pună în libertate infractorii. Din cât s-a dovedit, din studiile făcute până în prezent, majoritatea celor condamnați care au fost puși în libertate în timp foarte scurt revin și dau de lucru organelor judiciare”, a mai arătat Lazăr.