Temele de campanie ale alegerilor prezidenţiale din Franţa: Globalizarea, proiectul european şi Rusia

Trei dintre candidații la scrutinul ce se va desfășura în aprilie-mai sunt exponenți ai curentelor tradiționale ale vieții politice franceze, care astăzi se reconstruiesc în jurul unui pol al identității naționale și reticent față de globalizare și de aprofundarea integrării în UE, aceștia fiind independentul cu orientare de stânga Jean-Luc Mélenchon, candidatul dreptei (partidul ‘Republicanii’) François Fillon, și lidera extremei drepte, Marine Le Pen, explică Bertrand Badie, profesor specializat în politică internațională la Universitatea Sciences Po din Paris.

El îi remarcă la cealaltă extremă pe Emmanuel Macron, un independent care se declară de centru, dar pare mai degrabă de dreapta, și pe Benoît Hamon, candidatul Partidului Socialist, amândoi poziționându-se deschis în favoarea globalizării și Uniunii Europene.

În mod surprinzător, Hamon a câștigat primarele stângii cu un discurs favorabil de asemenea multiculturalismului și primirii migranților, în pofida scăderii popularității unor astfel de abordări în contextul actual marcat de afluxul de migranți extracomunitari și de riscuri teroriste, temeri care determină electoratul în Europa să susțină mai mult ideea apărării identității naționale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dar în cazul alegerilor din Franța, candidații care susțin reafirmarea identității naționale, concretizată și în consolidarea suveranității și a valorilor naționale tradiționale, amenințate de globalizare și de adâncirea integrării europene, susțin de asemenea o apropiere de Rusia, sau cel puțin mai multă cooperare cu aceasta.

Alte articole

Alegeri prezidențiale în Bulgaria. Iliana Iotova, președinta interimară din ianuarie, conduce în exit-polluri și ar putea deveni prima femeie aleasă șefă a statului

Alegeri prezidențiale în Bulgaria 2026. Luptă strânsă între Iliana Iotova, actuala președintă a țării, și Andrey Gyurov, fost premier

Francois Fillon — dacă va rămâne totuși candidat în urma scandalului privind locurile de muncă fictive ale soției sale — pare într-o oarecare măsură antiamerican sau măcar dorește mai multă autonomie a Parisului față de Washington. Însă în cazul său apare același fenomen observat la Donald Trump, și anume că odată cu o abordare mai naționalistă președintele rus Vladimir Putin devine mai frecventabil, consideră analistul intervievat de France Presse.

Citeşte şi Francois Fillon: Voi candida la Preşedinţia Franţei

Candidații care sunt mai degrabă favorabili globalizării continuă să joace pe cartea deschiderii către Europa, cum este cazul lui Emmanuel Macron. În ce-l privește pe Benoît Hamon, acesta nu se prezintă ca un susținător fervent al proiectului european, dar nici nu se manifestă împotriva UE, conștient fiind că astfel s-ar apropia de modelul Brexitului, pe care în niciun caz nu-l agreează.

În schimb, în tabăra candidaților anti-globalizare, Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen, reflexul antieuropean este evident. Astfel, în timp ce Le Pen pledează deschis pentru ieșirea Franței din UE și din zona euro, Mélenchon dorește o renegociere a tratatelor cu UE pentru a repatria la Paris prerogative transferate Bruxelles-ului.

Cât despre Francois Fillon, acesta trebuie să manevreze între cele două curente ale dreptei franceze, prima de inspirație gaullistă și nu foarte favorabilă Uniunii Europene, iar cea de-a doua foarte pro-UE. Deocamdată la el se observă un fel reticență față de aprofundarea construcției europene.

În concluzie, sintetizează analistul intervievat, în rândul candidaților la președinția Franței regăsim un pro-europenism liniștit la Macron, tot o abordare pro-UE, dar mai crispată, în cazul lui Hamon, imobilismul lui Fillon și o atitudine anti-UE, mai moderată în cazul lui Mélenchon și radicală la Le Pen.