CCR, despre cererea lui Tăriceanu de constatare a unui conflict: Punctele de vedere pot fi transmise până pe 16 februarie

În 8 februarie, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a decis sesizarea Curții Constituționale în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție.

„Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a decis sesizarea Curții Constituționale a României, în baza prevederilor art. 146 lit. e) din Constituția României, în vederea constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, pe de o parte, și Ministerul Public, prin Direcția Națională Anticorupție, componentă a autorității judecătorești, pe de altă parte. Conflictul juridic de natură constituțională pe care președintele Senatului îl aduce în atenția CCR a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanțelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanță de urgență al Guvernului referitor la modificarea și completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituționale”, se arăta într-un comunicat al Senatului, transmis miercuri AGERPRES.

Călin Popescu-Tăriceanu consideră că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, „reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„OUG nr. 13/2017 abordează o temă de politică penală a statului român, or măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului”, se menționează în sesizarea trimisă CCR.

Alte articole

Șeful radioului public, după decizia CCR care îl zboară din funcție: ”Pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit ca European Media Freedom Act să fie aplicat şi în România”

CCR publică motivarea hotărârilor privind consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat. Parlamentul trebuie să facă noi numiri

În finalul sesizării adresate CCR, președintele Senatului solicită ca prin decizia pe care Curtea o va pronunța să se deblocheze conflictul, „statuând faptul că, pe viitor, organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării actelor normative”.