Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în dosarul FNI. Decizia este definitivă

Curtea de Apel București a admis, marţi, apelul declarat de Parchet și a mărit pedeapsa aplicată lui Sorin Ovidiu Vîntu de la șase ani și patru luni, cât primise la Tribunalul București în februarie 2015, la opt ani închisoare. În schimb, instanța a dispus achitarea lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru infracțiunea de delapidare.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis confiscarea specială de la Vîntu a sumelor de 13.740.363 lei (5.529.321 dolari) și 7.289.406 dolari, în echivalentul în lei la cursul BNR, fiind menținut sechestrul asigurător până la concurența acestor sume. 

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dat marţi o sentinţă definitivă în dosarul FNI – Vîntu, după ce au amânat, în 15 februarie, pentru a patra oară, pronunţarea unei decizii. Amânările anterioare au avut loc în 18 ianuarie, 1 februarie şi 8 februarie, judecata în dosar încheindu-se în 18 ianuarie, după 20 de termene.

În dosarul FNI, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în septembrie 2012, fiind acuzat de procurorii Parchetului instanţei supreme de spălare de bani şi instigare la delapidare. Cercetările au vizat devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Băncii Agricolă (BA), Băncii de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Băncii Române de Scont.

Alte articole

Sorin Ovidiu Vîntu, despre cazul copilului ucis la Cenei. ”Drogul trebuie eradicat. Altfel, nația asta va dispărea în 20-30 de ani”

Traian Băsescu îl dă în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu. Istoricul unui conflict vechi de aproape 20 de ani

În 9 februarie 2015, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, pentru spălare de bani şi a dispus achitarea pentru instigare la delapidare. Instanţa a mai decis atunci ca de la Vîntu să fie confiscată suma de şapte milioane de dolari. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că „activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului „Gelsor” (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu”.

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au mai spus că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a cumpărat, între 2003 şi 2012, diverse bunuri imobile cu banii rezultaţi din înşelăciunea în dauna investitorilor FNI.

„Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în dauna investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor”, au arătat procurorii, în septembrie 2012.

În prezent, Vîntu este încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare, pedeapsă primită în iulie 2016, după ce a fost acuzat de devalizarea societăţii Petromservice. Vîntu mai are două condamnări definitive, în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi, respectiv, cel privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Un an de închisoare a primit Sorin Ovidiu Vîntu pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, iar pentru că l-a ajutat pe Nicolae Popa, care a plecat din ţară după prăbuşirea FNI şi apoi a fost condamnat la 15 ani de închisoare, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare.