Valer Dorneanu consideră că DNA trebuia să se rezume la răspunderea penală în ancheta privind OUG 13

„A verificat legalitatea, oportunitatea ordonanței de urgență. Adică, dacă sunt întrunite condițiile pentru ca Guvernul să emită o ordonanță de urgență, stare de urgență care să nu poată fi evitată decât prin acest act, să motiveze ordonanța (…). Toată tevatura asta probabil că nu s-ar fi ivit dacă ar fi existat o cooperare loială între autorități. Asta înseamnă că acele avize puteau fi cerute sub forma unei consultări”, a declarat Dorneanu, după ce CCR a stabilit că există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, prin DNA, și Guvern cu privire la ancheta procurorilor în cazul OUG 13, potrivit Agerpres.

Întrebat dacă ancheta va putea continua, dar fără ca procurorii să poată cerceta legalitatea sau oportunitatea, ci doar aspectele penale, Valer Dorneanu a răspuns că da.

„Exact, care să atragă răspunderea concretă, penală, nu răspunderea ipotetică preluată din ce-a spus autorul sesizării (către DNA — n.r.). (…) Procurorul ar fi trebuit, analizând acea plângere, să vadă dacă există sau nu există impedimente care să-l împiedice să înceapă urmărirea penală. (…) El putea constata că verificarea a ceea ce au reclamat cei doi autori, a oportunității ordonanței de urgență, că a fost adoptată cu un scop, de a proteja pe cineva, de a favoriza pe cineva, sunt chestiuni care pot fi de competența de anchetă a Parchetului, sau nu. Or, astea țin de activitatea de legiferare”, a explicat Valer Dorneanu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a precizat că toate actele penale ce vor fi efectuate pe viitor vor trebui să țină cont de decizia CCR.

Alte articole

Cristina Trăilă, inculpată în dosarul Fănel Bogos. Declarații la ieşirea de la DNA: „E aceeaşi infracţiune”

Nicușor Dan atacă la CCR legea ce permite primăriilor să dea un milion de euro pe an cluburilor sportive private. Ce argumente are șeful statului

„Ceea ce a făcut Parchetul până aici este răspunderea lui, dar de aici înainte și DIICOT, sau cui i-o da-o (…), toate actele de anchetă, toate actele de cercetare penală trebuie făcute în așa fel încât să nu se încalce prerogativele Curții Constituționale, ale Parlamentului și ale Guvernului”, a spus președintele CCR.

Acesta a adăugat că nu DNA trebuia să aprecieze oportunitatea emiterii acestei ordonanțe.

„Așadar, s-a încălcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferării (…). Și în ordonanța de începere a urmării penale, și în alte declarații, Parchetul spune că nu era necesară ordonanța, nu era necesar să se adecveze conținutul unor texte din Codul penal și din Codul de procedură penală care au fost declarate neconstituționale. (…) Că nu trebuia prin ordonanță de urgență. Or, acest lucru ține de atributul Guvernului rezultat din articolul 102 din Constituție”, a mai spus Dorneanu.

Luni, după ședința CCR pe această temă, Valer Dorneanu a declarat că prin ancheta DNA privind OUG 13 s-a perturbat buna activitate a Guvernului.

„Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă”, a susținut președintele CCR, menționând că decizia judecătorilor a fost luată cu „o majoritate semnificativă”.

„Practic, DNA s-a apucat să verifice în ce măsură au fost îndeplinite condițiile de aprobare a unei ordonanțe de urgență, în ce măsură s-a întrunit condiția extraordinară, în ce măsură acea stare nu putea fi rezolvată altminteri, dacă s-a motivat sau nu urgența. A mai verificat dacă s-au primit toate avizele, de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced autorității DNA. Aceste verificări se fac de către Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, aceste lucruri s-au făcut în timpul desfășurării procesului legislativ. Ordonanța era trimisă Parlamentului, care putea să o aprobe, să o modifice, să o nu o aprobe și lucrurile acestea se întâmplau în acest interval. Prin aceasta, considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități — judecătorească, executivă și legislativă”, a explicat Dorneanu.

Sesizarea CCR a fost făcută de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a considerat că, procedând la anchetarea oportunității, circumstanțelor și împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, „reprezentanții Ministerului Public au uzurpat unele dintre competențele Guvernului, prin Ministerul de Justiție, fapt care a condus la apariția prezentului conflict juridic de natură constituțională, în sensul deciziilor CCR”.