Scenariu apocaliptic în caz de cutremur. Peste 6.000 de oameni şi-ar pierde viaţa, metroul se prăbuşeşte, clădirile se fac praf

Scenariu apocaliptic pentru Capitală. Dacă astăzi s-ar produce un cutremur mai mare de 7 pe scara richter, ar fi carnagiu: 6.500 de persoane şi-ar pierde viaţa. Asta pentru că în Capitală sunt înregistrate pe lista riscului seismic 673 de clădiri – majoritatea blocuri de locuinţe.

Conform datelor Primăriei Municipiului București, cele mai șubrede sunt imobilele înscrise în clasa I de rism seismic, care „prezintă pericol public”. Ele sunt în număr de 175.

„Clădirea porno”, cea mai periculoasă în caz de cutremur

Exemplu elocvent: „clădirea porno”. Pe Calea Griviţei, între numerele 121 şi 137 se desfăşoară o linie de clădiri înscrise pe lista monumentelor, dintre care cea mai importantă este cea cu o frescă în care Împărăteasa Maria Tereza face sex cu un armăsar. Este vorba despre imobilul fostului cinematograf Dacia, dat în folosinţă în 1930, sub numele de blocul Marconi, în perioada interbelică.

Alte articole

România ar putea avea un sistem pentru cutremure ca în Japonia

Cutremur cu magnitudine 6 în Filipine

Clădirea, aflată pe lista monumentelor istorice, este împodobită cu mai multe fresce, printre care și secvența cu armăsarul. După 1990, imobilul a fost lăsat în paragină și a ajuns pe lista clădirilor „pericol public”.

A doua categorie de clădiri șubrede sunt cele 172 de imobile din clasa I de risc seismic – care se vor dărâma la cutremur, dar nu prezintă pericol public în afara sesimului, adică nu ne cad în cap de la vânt.

La clasa a II-a de risc seismic, imobile care pot suferi avarii structural majore, dar este puțin probabil să se prăbușească – dar nu este exclus –, sunt înregistrate 329 de clădiri. Printre ele: sediul Inspectoratului General al Situațiilor de Urgență, adică creierul intervențiilor în caz de dezastru.

Tot pe acestă listă de grad II sunt înscrise şi opt blocuri cu 10 etaje de pe Șoseaua Colentina. La fața locului, blocurile par noi, pentru că au fost reabilitate termic recent. În interior, însă, datele tehnice arată că aceste imobile, construite în 1969 și 1968, sunt avariate foarte grav. Aceste imobile-capcană cu 10 etaje riscă să se prăbușească în caz de cutremur major.

Problemele nu se termină aici. Porivit libertatea.ro, PAAR spune că, în caz de cutremur, 50% din tunelurile metroului, adică 35 de kilometri din totalul de 69,25, prezintă „vulnerabilități la cutremur”. Adică se pot prăbuși.

Mai departe: un sesim major poate sparge barajul Ciurel, cu inundarea Bucureștiului până la nivelul Muzeului Național de Istorie, adică un val de 20 de metri înălțime care ar spăla centrul orașului. Plus spargeri de conducte de gaz, care ar putea provoca incendii.

Şase CUTREMURE consecutive în România în decurs de câteva ore

Un cutremur cu magnitudinea 2.8, la o adâncime de peste 100 de kilometri, s-a produs în Vrancea, anunţă INFP.  Cinci cutremure au avut loc şi duminică în România. Primul seism s-a produs la ora 06:21, în județul Vrancea. A avut magnitudinea de 3.5 grade, la o adâncime de 138 km. Următorul cutremur s-a produs la ora 15:11, în județul Buzău. A avut magnitudinea de 2.7 grade, la o adâncime de 6.5 km. Al treilea seism s-a produs la ora 17:16, a avut magnitudinea de 2.5 grade, la o adâncime de 3.4 km, în județul Buzău. Al patrulea s-a produs la ora 19:58, în județul Buzău. A avut magnituditea de 2.6 grade, la o adâncime de 149.2 km. Al cincilea cutremur s-a produs la 23:34, în județul Buzău. A avut magnituditea de 3.4 grade, la o adâncime de 130.6 km.

Citeşte şi: Mircea Radulian, seismolog INFP, vorbeşte despre MARELE CUTREMUR: „Există două scenarii”

După 10 ani de muncă, specialiştii Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele au realizat o hartă de impact la cutremur pentru Bucureşti.

Cele mai expuse CARTIERE din Capitală în caz de cutremur. HARTA seismică a Bucureştiului

Au luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine – peste7,5 – produs în zona Vrancea. Astfel, în partea de nord impactul va fi cel mai puternic. Următoarele zone afectate ar fi centrul şi estul oraşului. Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei şi Pantelimon. La polul opus, cele mai ferite cartiere sunt cele din sud şi sud-vest, precum Ghencea, Rahova, Metalurgiei sau Berceni.

„În zona de nord ar trebui să avem o acceleraţie mai mare. În funcţie de geologia locală a municipiului Bucureşti s-au determinat anumite zone în care perioada proprie de oscilaţie diferă de la 1,4 secunde la 1,7 secunde”, explică directorul INFP, Constantin Ionescu.

„Verdele ăsta e 1,45 secunde. O secundă înseamnă 10 nivele. Fiecare nivel înseamnă 0,1 secunde. Ar fi recomandabil să nu proiectaţi clădiri mai mari de 14 nivele”, spune Gheorghe Mărmureanu, seismolog.

Seismologii au identificat două probleme în Capitală.

„Atunci când se proiectează de-a lungul Dâmboviţei, pentru că sunt zone nisipoase, pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o curgere a nisipului, iar clădirile de acolo pot să se încline”, spun e Constantin Ionescu.

În ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La Aurel Vlaicu sunt cele mai multe clădiri înalte din Bucureşti. 250.000 de angajaţi lucrează aici, adică o treime din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală.

Deşi harta nu schimbă legile de construcţie, arhitecţii spun că ţin cont de aceaste calcule atunci când proiectează clădiri mai înalte de 45 de metri.

Ultimul cutremur puternic, resimţit la Bucureşti a avut loc la sfârşitul anului trecut, pe 28 decembrie 2016. Magnitudinea seismului a fost stabilită oficial la 5,3 grade pe scara Richter, iar adâncimea la 98,9 km, în zona Vrancea, conform datelor publicate pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).