Proiect: Judecătorii CCR – urmăriţi penal, arestaţi, percheziţionaţi, trimişi în judecată doar cu încuviinţarea plenului Curţii

Proiectul de lege care modifică, în acest sens, legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale prevede și că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare.

„Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții, după ascultarea judecătorului în acuză”, conform proiectului.

Acesta mai prevede că, pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii CCR, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă ICCJ și competența de judecată aparține ICCJ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul justiției informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea pentru urmărirea penală și arestare”, mai menționează inițiativa legislativă.

Alte articole

Jobul cu 3.200 de euro pe lună care nu mai atrage tinerii. Autoritățile schimbă regulile pentru a găsi candidați

Lovitură totală pentru Corina Dănilă! Coșmarul continuă după ce a rămas fără casă. Judecătorii au dat verdictul final

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept.

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul.

Inițiatorul a argumentat, în expunerea de motive, că „se impune instituirea unor măsuri concrete și distincte prin care să se elimine anticipat orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”.

Proiectul se află din 28 februarie în consultare publică la Camera Deputaților, prima Cameră sesizată.