Cutremurul din 4 martie 1977, într-o expoziţie de fotografie la Muzeul Municipiului Bucureşti

Publicul va putea vedea imagini din arhiva muzeului cu celebrele blocuri afectate de cutremur, Scala, Dunărea şi Continental, cu mormanele de moloz. Expoziţia a fost curatoriată de dr. Grina-Mihaela Rafailă şi de Ana Iacob.

VEZI ŞI: Ce afaceri ar fi cel mai puternic AFECTATE de un CUTREMUR similar celui din 4 martie 1977

Greu de imaginat şi dureros de rememorat, asemenea clipe de groază s-au scurs nemilos în seara zilei de vineri, 3 martie 1977, începând cu ora 21.22.

În acea noapte au fost înghiţiţi de ruinele clădirilor în care se aflau actorii Toma Caragiu şi Eliza Petrăchescu, poeţii, prozatorii şi criticii literari Alexandru Ivasiuc, A. E. Bakonsky, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Mihai Gafiţa şi Aurel Lambrino, istoricii Corina Nicolescu şi Nicolae Vătămanu, regizorul Alexandru Bocăneţ, întreaga familie a cântăreţei Doina Badea şi mulţi alţii, identificaţi sau nu.

Alte articole

S-a cutremurat Vrancea de Ziua Naţională. Ce magnitudine au avut cele două cutremure simultane

EXCLUSIV 48 de ani de la marele cutremur din 4 martie 1977. Clădiri celebre afectate de seism pe tronsonul Piața Universității – Piața Romană. GALERIE FOTO

Calamitatea abătută asupra României, acum 40 de ani, a avut expresia unui seism cu o magnitudine de 7,2, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 100 de kilometri. Cutremurul a avut un caracter multişoc, cu o predominantă de propagare pe direcţia Nord-Est către Sud-Vest, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

Teribila dezlănţuire a forţelor subterane ale naturii, de o violenţă nemaicunoscută de generaţiile României postbelice, a eliberat o energie distructivă, apreciată de specialişti ca fiind echivalentă cu puterea a 10 bombe atomice de tipul celei trimise asupra Hiroshimei.

În mai puţin de un minut, au murit 1.570 de oameni, dintre care 1.391 doar în Capitală. Dimensiunile dezastrului s-au cuantificat la nivel naţional în 11.300 de oameni răniţi, zeci de mii de imobile prăbuşite sau grav avariate şi tot atâtea persoane rămase fără adăpost.

Bucureştiul a înregistrat uriaşe pierderi umane şi pagube materiale, fiind cel mai greu lovit de efectele devastatoare ale cutremurului – 32 de blocuri şi clădiri mari din Capitală au devenit în acele secunde fatidice o masă informă de moloz şi ruine monstruoase sub care şi-au pierdut viaţa sau au zăcut în aşteptarea salvatorilor mii de oameni. Mâinile militarilor şi civililor sau câinii elveţieni dresaţi pentru salvarea victimelor din munţi au răscolit grămezi imense de dărâmături pentru a recupera şi reda vieţii trupurilor celor îngropaţi de vii sub zidurile prăbuşite.

Bucureştiul, desfigurat nemilos, oferea imagini apocaliptice. Clădiri impunătoare erau despicate, surpate, cu etajele stivuite compact sau pur şi simplu zăceau pe caldarâm, prăbuşite asemenea unor construcţii din cărţi de joc. Marile bulevarde ale Capitalei erau dureros marcate de zvârcolirea seismică. Înfăţişarea unor blocuri precum Scala, Dunărea, Continental, Casata, Wilson sau Nestor devenise într-un minut amintire, oferind ulterior prilej de modificare a fizionomiei oraşului după norme estetice ce purtau amprenta epocii de edificare a socialismului, după cum relatează istoricii.

Expoziţia temporară „Mărturii fotografice ale cutremurului din 4 martie 1977” poate fi vizitată până la 30 aprilie.

Citeşte şi: ALERTĂ în România! „Cutremur de 10 grade în Vrancea”. Anunţul FALS care a scos lumea în stradă