Cutremurul din 1977. Lista Securităţii cu clădirile din Bucureşti reparate de mântuială

Potrivit Gândul, în acea perioadă, Securitatea a fost informată de ce se întâmplă, precum şi de faptul că multe avarii grave la clădiri au apărut şi după cutremur, din cauza ordinului lui Ceauşescu. Un turnător dintr-un institut de construcţii le-a trimis securiştilor o informare pe larg privind situaţia, precum şi o listă cu clădirile din Bucureşti unde lucrările erau făcute de ochii lumii, în ciuda avertismentelor specialiştilor din URSS şi China, care îl sfătuiseră pe Ceauşescu să nu facă lucrări „de cosmetică” după cutremur, pentru că este periculos, arată documente extrase din arhiva CNSAS de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.

Cutremurul de 7,2 grade care a avut loc pe 4 martie 1977 a afectat doar în Bucureşti mii de imobile, deşi doar în jur de 30 s-au prăbuşit complet. O notă informativă trimisă de un turnător al Securităţii dintr-un institut de construcţii arată că a fost vorba, conform statisticilor oficiale de la vremea respectivă, de peste 1.500 de imobile P+4 la nivelul Capitalei care aveau nevoie de consolidări, iar la nivelul sectoarelor peste 6.000 de imobile, după ce 34 se prăbuşiseră la cutremur sau fuseseră demolate pentru că nu se mai susţineau. Documentul arată cum ordinele venite de sus au dus însă la sistarea consolidării acestor clădiri afectate de cutremur şi la lucrări făcute de mântuială, în ciuda recomandărilor proiectanţilor şi inginerilor, ba chiar şi a specialiştilor veniţi din URSS şi China, care îi avertizaseră pe comuniştii români să nu recurgă la lucrări „de cosmetică”, pentru că ar fi foarte periculos, arată un document găsit în arhiva CNSAS de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.

Informatorul Securităţii, cel mai probabil un inginer sau proiectant, arată că ordinul era să se înceteze consolidările suplimentare anti-cutremur, iar reparaţiile să se facă doar la avariile „vizibile” produse de cutremur, însă chiar şi soluţiile alese pentru acestea nu asigurau siguranţa seismică.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gheorghe Ursu, care a fost anchetat de Securitate şi a murit din cauza bătăilor primite în timpul anchetei şi în arestul Miliţiei, unde era încarcerat în 1985, era el însuşi inginer şi în 1977 fusese numit responsabil pentru consolidarea blocului Patria, afectat de cutremur. Nota de la Securitate arată că proiectanţii, constructorii şi chiar locatarii unor imobile afectate de cutremur erau îngrijoraţi şi protestau faţă de lucrările care nu asigurau siguranţa seismică a clădirilor, iar inginerul Gheorghe Ursu este chiar citat spunând că este gata să ignore ordinul de la centru şi să plătească din propriul salariu realizarea unor lucrări suplimentare de consolidare anti-cutremur, la blocul Patria. Un grup de locatari ar fi deschis chiar un proces împotriva constructorilor, arată informatorul Securităţii.

Alte articole

Două cutremure în România, vineri seara, 19 iunie 2026. S-au produs la doar câteva minute distanță

S-a cutremurat Vrancea de Ziua Naţională. Ce magnitudine au avut cele două cutremure simultane

Informatorul Securităţii le-a mai furnizat agenţilor şi o listă cu clădiri din Bucureşti, unde fuseseră realizate lucrări de consolidare neconforme sau unde apăruseră avarii şi grave chiar şi la câteva luni după cutremur, din cauza reparaţiilor de proastă calitate.

Notiţele personale ale inginerului Ursu, publicate de fiul său, arată că de fapt ordinul respectiv venise chiar de la Nicolae Ceauşescu. Ursu a participat în iulie 1977 la o şedinţă cu Ceauşescu şi alţi proiectanţi şi ingineri şi a notat fragmente din ce s-a vorbit acolo. Dictatorul era foarte nervos pe faptul că „profesorii” exagerează şi că vin cu soluţii de consolidare care costă foarte mult, uneori şi „de două ori cât o clădire nouă”. De asemenea, Ceauşescu a ordonat ca specialiştii să înceteze să mai verifice toate structurile de rezistenţă ale clădirilor din Bucureşti şi să se limiteze la cele vizibile, acuzându-i chiar că intră ilegal în casele oamenilor, că creează „psihoză” şi că „demolează Capitala”.

CITEŞTE ŞI: În România, după cutremurul din 1977, au avut loc 13 seisme de peste 5. Activitatea seismică în Vrancea s-a intensificat