Tribunalul Prahova a amânat pronunţarea cu privire la un nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă

UPDATE: Tribunalul Ploieşti a amânat pentru o săptămână pronunţarea cu privire la cererea DNA de emitere a unui mandat de arestare pentru Sebastian Ghiţă. Cererea procurorilor DNA Ploiești de emitere a unui nou mandat de arestare pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță va fi judecată de Tribunalul Prahova în data de 14 martie.

UPDATE: Sebastian Ghiță ar fi pretins de la reprezentanții Siveco România diverse sume de bani, promițând, în schimb, că își va exercita influența asupra mai multor factori decizionali, între care fostul premier Victor Ponta și foștii miniștri Eugen Nicolăescu și Nicolae Bănicioiu, în vederea atribuirii unor contracte din fonduri publice, se arată în documente aflate la cel mai nou dosar al DNA Ploiești care îl vizează pe fostul deputat.

„În perioada 2007 — 2014, Ghiță Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanții SC Siveco România SA și a primit, în mod indirect de la aceștia suma de 22.872.321,21 lei (bani însușiți), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (bani folosiți pentru creșterea artificială a cifrei de afaceri a SC Asesoft International SA și SC Teamnet International SA, pentru aceasta din urmă și în scopul determinării reprezentanților Băncii Mondiale să achiziționeze acțiuni la acest agent economic și să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro), cu sprijinul reprezentanților/angajaților SC Asesoft International SA, SC Teamnet International SA, SC Expert One Research SRL. și SC 360 Revolution SRL, semnatari ai documentelor, prin simularea unor relații comerciale între SC Siveco Romania SA și societățile comerciale menționate (…), constând în achiziționarea fictivă de servicii IT, promițând în schimb că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, respectiv promițând că va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, miniștrii Comunicațiilor și Societății Informaționale, Zsolt Nagy și Valerian Vreme, miniștrii Sănătății Eugen Nicolaescu și Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti, în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu SC Siveco România SA (…), respectiv în vederea deblocării unor plăți pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte și acte adiționale, dar și pentru alocarea unor fonduri bănești pentru viitoare contracte în domeniul IT”, arată sursa citată.

Totodată, un martor cu identitate protejată a declarat că Ghiță a solicitat, în perioada 2007-2015, tuturor reprezentanților firmelor mari din IT să achite procente de minim de 10% din valoarea contractelor pentru toate proiectele din domeniul IT sau pentru contracte deja extinse, cât și separat pentru intervenții la factori politici și la înalți funcționari din ministere, direcții, structuri din subordinea ministerelor, agenții, în sensul lansării și de noi proiecte în domeniul IT.

Alte articole

Nicușor Dan, nemulțumit de activitatea DNA și a Parchetului General: Nu există un management care să facă o ierarhie a activității parchetului pe tipul de infractiuni și o alocare de resurse corespunzatoare

Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL. Cine sunt noii prim-vicepreședinți ai partidului

„Practic, cine nu cotiza la Ghiță Sebastian Aurelian nu putea câștiga proiecte în piața de IT, iar dacă totuși le câștiga, atât semnarea contractelor, cât și plățile ulterioare aferente contractelor erau blocate până la momentul în care solicitările lui Ghiță Sebastian erau onorate”, a afirmat martorul, conform documentelor menționate.

Potrivit aceleiași surse, martorul a spus că o parte din banii ceruți de Ghiță unei firme din domeniul IT, respectiv 450.000 euro, ar fi fost folosiți pentru susținerea campaniei lui Victor Ponta.

Judecătorii de la Tribunalul Prahova decid, luni, dacă admit sau nu propunerea DNA Ploieşti de emitere a unui mandat de arestare în lispă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă, în al cincilea dosar de corupţie în care acesta este urmărit penal pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare a banilor şi constituire de grup infracţional organizat.

Săptămâna trecută, DNA a cerut emiterea unui nou mandat de arestare pe numele fostului parlamentar, dispărut în luna decembrie şi dat în urmărire internaţională, dar şi pe numele a doi dintre apropiaţii acestuia, respectiv al adminsitratorului SC Asesoft International, Cristian Anastasescu, şi a directorului SC Teamnet, Bogdan Padiu. Tribunalul Prahova a respins propunerea de arestare preventivă a lui Anastasescu şi Padiu, punându-i pe cei doi sub control judiciar şi a disjuns dosarul, stabilind drept termen data de 6 decembrie pentru pronunţarea cu privire la emiterea unui nou mandat de arestare preventivă pe numele lui Sebastian Ghiţă.

DNA a contestat decizia Tribunalului Prahova şi cere în continuare arestarea preventivă a cumnatului lui Ghiţă, Cristian Anastasescu, şi a lui Bogdan Padiu, Curtea de Apel Ploieşti urmând să se pronunţe tot luni asupra contestaţiei.

Cristian Anastasescu, administratorul Asesoft International, şi Bogdan Padiu, directorul Grupului Teamnet, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, la începutul săptămânii trecute, după aproape opt ore de audieri la sediul DNA Ploieşti, în noul dosar care îl vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, în care se suspectează că trei firme conduse sau controlate de rude sau prieteni ai acestuia i-ar fi dat 50 de milioane de lei bani destinaţi unor miniştri sau funcţionari publici care să contribuie la câştigarea unor noi contracte de către cele trei societăţi.

Padiu şi Anastasescu sunt acuzaţi de infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Procurorii DNA Ploieşti au propus, de asemenea, Tribunalului Prahova emiterea unui nou mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă.

În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal şi în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.  

În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova. Tot în 10 ianuarie, un alt complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.