Ce se află de fapt sub clădirea Casei Poporului. S-a aflat un secret care a fost ţinut ascuns sute de ani

Locul pe care astăzi se află Casa Poporului a fost gol o perioadă lungă de timp pentru că acolo ar fi fost un cimitir al ciumaților, din perioada în care epidemia de ciumă a lovit România.

Colonelul Mihai Bartoș, comandantul șantierului de la Casa Poporului, a declarat că locul a fost nefolosit din cauza epidemiei de ciumă și că se dorea construirea unei Catedrale a Neamului încă dinainte de Al Doilea Război Mondial.

În cele din urmă, Casa Poporului s-a construit după ce s-au dat asigurări că locul este sigur și că ciuma nu va lovi din nou țara.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acolo (locul pe care s-a construit Casa Poporului – n.r) a fost gândită realizarea unei Catedrale, încă dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Din lipsa fondurilor nu s-a mai realizat, dar nici nu s-a mai făcut nimic acolo. Exista un fel de mit al așa zisului cimitir al ciumaților. Pe amplasaementul Casei a existat cimitirul ciumaților. Acest loc a rămas nefolosit zeci de ani (…) S-a explicat că nu mai are efect ciuma și s-a hotărât să amplaseze acolo (Casa Poporului – n.r)”, a spus Bartoș.

Alte articole

Elena Merișoreanu reacționează după ce a aflat cât costă cavourile de lux din Cimitirul Bellu și spune de ce nu și-ar cumpăra niciodată unul: „Numai gândul că ai loc de veci îți scurtează zilele”

Bătrâni înșelați cu zeci de mii de lei de un individ care le promitea amenajări la locurile de veci. Banii – încasați, lucrările – aleluia!

„Ciuma lui Caragea”, așa cum a fost denumită epidemia de ciumă care a lovit România în anul 1812, ar fi omorât peste 90.000 de oameni. De asemenea, se spune că 300 de oameni mureau zilnic în toată țara.

„Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într‑o familie întreagă şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort”, scria academicianul Ion Ghica.

În jurul fostelor cimitire de ciumaţi din Bucureşti s-au răspândit, de-a lungul secolelor, zeci de mistere. Se spune, aşadar, că unul dintre locurile în care ar fi fost aruncaţi morţii în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea ar fi fost în zona Casei Poporului. Muncitorii care au făcut săpături acolo în urmă cu 30 de ani susţin că, în timpul lucrărilor, ar fi dat peste câteva gropi comune, în care fuseseră aruncaţi morţii bolnavi de ciumă şi acoperiţi, apoi, cu var.

O altă locaţie despre care se spune că ar ascunde un fost cimitir de ciumaţi este cartierul Balta Albă, în preajma Bulevardului Nicolae Grigorescu.

Potrivit istoricilor, în zonă ar fi existat, într-adevăr, numeroase gropi comune în care au fost aruncaţi ciumaţii, de aici venind şi numele cartierului. Şi Lacul Morii, amenajat tot de comunişti, s-ar fi ridicat peste un fost cimitir de ciumaţi, cel din Crângaşi.