„Au fost zeci de protocoale încheiate din 1992 până astăzi. Am discutat şi azi în cadrul Comisiei legat de poziţia noastră faţă de aceste protocoale. Ne-am dus puţin şi am studiat şi cadrul legal şi am ajuns la concluzia că protocoalele pot fi desecretizate numai prin Hotărâre de Guvern, la iniţiativa celor care sunt semnatari – pentru că sunt informaţii clasificate – în tot sau în parte, pentru că dacă sunt anumite elemente în protocol care ţin de siguranţa naţională, de protecţia unor date, informaţii, chiar persoane, acelea nu pot fi făcute publice”, a spus Adrian Ţuţuianu, citat de Mediafax.
„Opinia exprimată astăzi cu unanimitate de voturi a fost aceea că aceste protocoale ar trebui desecretizate pentru a calma opinia publică şi a ne lămuri cu toţii în ce măsură au fost afectate drepturi şi libertăţi fundamentale”, a adăugat preşedintele Comisiei SRI.
Președintele comisiei SRI a adăugat că, dacă sunt două părți într-un protocol, SRI și o altă instituție, ambii semnatari trebuie să cadă de acord să desecretizeze acest document, iar dacă sunt șapte semnatari trebuie să fie de acord cu toții, pentru că așa prevede legea.
El a arătat că printre atribuţiile Comisiei nu există şi aceea de a cere desecretizarea, el subliniind faptul că, în cazul în are există mai multe instituţii semnatare ale unui protocol, trebuie să fie toate de acord cu desecretizarea.
În plin scandal legat de existenţa protocoalelor încheiate de diferite instituţii cu serviciile secrete, unele denunţate deja de SRI, ies la iveală acte care încă sunt funcţionale. Este cazul protocolului de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională, încheiat în 2004.
„Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională” a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, la iniţiativa CSAT, serviciile şi ministerele implicate fiind semnatari ai documentului. La acel moment, preşedinte al României era Ion Iliescu. Documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014.
„Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere. S-au eficientizat instrumentele de comunicare şi conlucrare directă cu ceilalţi parteneri, stabilindu-se proceduri/abordări operative în transmiterea informaţiilor de interes interinstituţional. De asemenea, conform tendinţei de descentralizare, au crescut consistenţa şi calitatea cooperării „pe orizontală” cu structurile teritoriale ale instituţiilor – părţi semnatare ale Protocolului, cu rezultate notabile asupra relevanţei sesizărilor transmise la nivel judeţean”, se arată în raportul SRI pentru anul 2014.