Un an fără fumat în spaţiile publice închise din România. Peste 5 milioane de persoane mor anual din cauza ţigărilor

Efectele fumatului, inclusiv ale fumatului pasiv, asupra sănătății sunt devastatoare, afectând grav sănătatea pulmonară, cardiovasculară, fumatul fiind, totodată, și unul dintre factorii de risc în apariția multor forme de cancer, avertizează specialiștii.

Fumul de țigară poate să persiste în aer, până la circa 2,5 ore, chiar și cu fereastra deschisă, iar inspirarea acestuia, poate avea urmări nefaste asupra sănătății, expuși fiind mai ales copiii. Fumul de țigară conține peste 4000 de substanțe chimice, dintre care multe sunt toxice și iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer.

Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular și respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronariană și cancerul pulmonar, mai arată datele de specialitate. De altfel, fumatul pasiv este asociat cu 600 de mii de decese premature anual.

„Fumatul afectează major aparatul respirator, fiind implicat în apariția bronhopneumopatiei obstructive cronice, a astmului bronșic, a pneumopatiilor interstițiale și a cancerului pulmonar. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar de 23 de ori mai mare, în cazul bărbaților, și de 13 ori mai mare, la femei. În plus, riscul de deces prin BPOC este de 12-13 ori mai mare la fumători. Astfel, este evident de ce fiecare persoană care conștientizează implicațiile grave ale fumatului trebuie să se simtă liberă să respire un aer curat, fără fum toxic de țigară. Legea care interzice fumatul în spațiile publice protejează nefumătorii, pe de-o parte și poate ajuta la a-i determina pe cei care fumează să facă pași în a renunța la acest obicei care afectează puternic sănătatea”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, președinte al Societății Române de Pneumologie în perioada 2006-2016.

Alte articole

Reducerea riscurilor asociate fumatului, o miză globală uriașă

BAT mizează pe știință și transparență în tranziția către produse cu risc redus

Printre consecințele fumatului asupra sistemului cardiovascular se numără infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, prin ocluzia arterelor creierului, arterita la nivelul membrelor – până la gangrenă și amputație, arată specialiștii.

„Fumatul este factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, pentru bolile respiratorii și pentru cancer. Este suficientă enumerearea acestor lucruri pentru a vă da seama cât de mare este impactul fumatului și cât de mare ar putea să fie impactul renunțării la fumat. Pentru fumători, renunțarea la fumat înseamnă reducerea riscurilor pentru bolile cardiovasculare – de exemplu pentru infarct miocardic acut, accident vascular cerebral. Desigur, fumătorii trebuie să fie conștienți că nu poți spera că efectele fumatului timp de 30-40 de ani vor dispărea în șase luni de zile. De pildă, riscul cardiovascular al fumătorului ajunge să fie egal cu al nefumătorului spre doi ani zile de la întreruperea completă a fumatului.”, a declarat dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie.

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaugă aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății4. Dacă măsurile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, în cât mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive și programe de supraveghere, aproximativ 1 miliard de persoane vor muri, în decursul secolului acestuia, în întreaga lume, doar din cauza fumatului.

„Societatea Română de Pneumologie sărbătorește un an de la intrarea în vigoare a legii „antifumat”, un an de la instituirea unui drept fundamental pentru fiecare dintre noi: dreptul la sănătate. Dreptul la prevenție pentru cel mai rău dintre toate cancerele: cancerul pulmonar, cancerul a cărui supraviețuire la cinci ani este sub 5%. Dreptul la prevenție pentru cel mai de temut factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar înaintea fumatului – bronhopneumopatia cronică obstructivă. Dar și bronhopneumopatia cronică obstructivă apare și este datorată tot fumatului. Prin urmare, amândouă, atât cancerul, cât și BPOC-ul, au drept numitor comun fumatul. Doresc ca felul în care această lege va aplicată să fie un beneficiu și în același timp o speranță pentru tinerele generații, astfel încât dreptul la sănătate să fie o realitate pentru fiecare dintre noi”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie.

Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise reprezintă o inițiativă care aliniază România majorității statelor din Europa în care funcționează o legislație care interzice fumatul în spațiile închise la locul de muncă, în spațiile publice închise, la locurile de joacă pentru copii ori în mijloacele de transport în comun.

În întreaga lume, aproximativ 1,3 miliarde de persoane, adică 18% din populația mondială, sunt protejate prin legi naționale care nu permit fumatul în spațiile publice închise.

Pe plan internațional, au fost identificate numeroase efecte pozitive ale introducerii legilor care nu permit fumatul în spațiile publice închise.

De exemplu, în Scoția, dacă înainte de implementarea legii, în 2006, cazurile de astm bronșic creșteau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a scăzut cu 18%. În Anglia, mortalitatea neonatală s-a diminuat cu 7,6% după ce a fost implementată o lege similară. În Italia, în urma adoptării legii care interzice fumatul în spațiile publice închise incidența infarctului în rândul populației cu vârsta între 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. În Statele Unite, numărul internărilor pentru boli cardiace a scăzut cu 39%, după primul an de lege anti-fumat, și cu 47%, după trei ani.

Printre efectele substanțiale pe termen scurt ale renunțării la fumat se numără: revenirea treptată în limitele normale ale tensiunii arteriale, scăderea nivelului de monoxid de carbon din sânge, îmbunătățirea circulației sangvine, în câteva săptămâni, îmbunătățirea funcțiilor plămânilor, în câteva luni, și îmbunătățirea simțurilor – miros, gust. Totodată, pe termen lung, renunțarea la fumat scade riscul de cancer, de boală cardiovasculară și riscul de apariție al altor boli cronice netransmisibile.

În 2010 aproximativ 31% din populația României era fumătoare, potrivit Organizației Mondiale a Săntătății, și dacă eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizează că, până în 2025, procentul fumătorilor va scădea până la 23% din populație. Aceeași sursă a estimat, în 2010, că aproximativ 41% dintre bărbați și 22% dintre femei erau persoane fumătoare. Până în 2025, ratele vor fi de aproximativ 29% dintre bărbați și 18% dintre femei.