Premierul Poloniei a mimat că ezită să semneze Declaraţia de Roma. Care e poziţia Guvernului României faţă de noul tratat

Un moment amuzant a fost observat la semnarea Declarației, când premierul polonez, Beata Szydlo, care până cu o zi în urmă s-a opus conținutului acestui text, a sugerat printr-un gest că ar ezita să-l semneze. Cuprinsă în formula „vom acționa împreună în ritmuri și intensități diferite unde va fi necesar”, conceptul Europei cu mai multe viteze se regăsește în textul ce descrie starea de fapt a Uniunii și viziunea asupra viitorului ei. În continuarea acestei formulări se menționează totuși că statele UE vor avansa „în aceeași direcție”, iar acelea care doresc să se alăture unei cooperări consolidate într-un anumit domeniu vor putea să facă acest lucru, fiind de asemenea indicat faptul că o cooperare în ritmuri și intensități diferite se va face în conformitate cu tratatele actuale.

Guvernul de la Varșovia s-a manifestat foarte vocal împotriva ideii Europei cu mai multe viteze, enunțată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în prezentarea pe 1 martie a celor cinci scenarii privind viitorul proiectului european. Această idee a fost agreată imediat de statele fondatoare al blocului comunitar, dar executivul polonez a considerat-o mai degrabă o încercare de a transforma statele est-europene în membrii de rangul doi în UE. Premierul Beata Szydlo a amenințat că nu va semna Declarația de la Roma, dar vineri a anunțat că a revenit asupra acestui punct de vedere, ea afirmând că solicitările Poloniei au fost îndeplinite. Nu este însă clar ce concesii i s-au făcut, pentru că textul semnat sâmbătă la Roma este același care era cunoscut încă de luni.

În acelaşi timp, Guvernul României salută adoptarea Declarației de la Roma, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al UE. „Guvernul României salută adoptarea, astăzi, la Roma, a Declarației care înnoiește angajamentul celor 27 de state membre față de obiectivul unității și coeziunii europene, față de valorile și libertățile fundamentale care stau la baza construcției comunitare. De aceea, Uniunea rămâne cadrul în care România, alături de celelalte state membre și instituțiile comunitare, va acționa pentru apărarea intereselor și a priorităților noastre comune. Vom contribui, ca stat membru, dar și ca țară deținătoare a președinției Consiliului UE în semestrul I din 2019, la continuarea integrării și la aprofundarea cooperării între statele membre, pentru a menține pacea, democrația, stabilitatea și securitatea în Europa.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Trebuie să continuăm, fără diviziuni și fragmentări în interiorul UE, aceste politici în beneficiul cetățenilor, care reprezintă ‘amprenta’ modelului european de integrare. România rămâne pe deplin angajată să lucreze pentru a pune în aplicare direcțiile de acțiune convenite prin Agenda de la Roma, în sensul consolidării Uniunii. La 10 ani de la aderare, România are capacitatea și resursele de a aduce o contribuție substanțială în acest proces„, se arată într-un comunicat al Guvernului Grindeanu.

Momentul în care Beata Szydlo mimează că ezită să semneze Declaraţia de la Roma: