Bulgarii, la urne în alegerile parlamentare anticipate. Sunt aşteptaţi 6,8 milioane de cetăţeni UPDATE

UPDATE 10:55: Scrutinul a început la orele locale 07:00 (04:00 GMT) și se va încheia la 20:00 (17:00 GMT). Primele sondaje realizate la ieșirea de la urne vor fi date publicității imediat după încheierea procesului de vot.

Peste 6,8 milioane de bulgari sunt aşteptaţi să voteze în alegerile parlamentare anticipate, care ar putea să ducă la un nou blocaj la patru luni de la demisia Guvernului Borisov. De asemenea, acesta este al treilea scrutin legislativ organizat în ultimii patru ani de către bulgari şi atrage atenţia asupra instabilităţii politice la sud de Dunăre.

Alegerile anticipate au loc la patru luni de la demisia guvernului de centru-dreapta al premierului Boiko Borisov, care a decis să se retragă de la putere după eşecul înregistrat în alegerile prezidenţiale de candidata GERB, Ţeţka Ţatceva. În ultimele luni, socialiştii au încercat să valorifice victoria lui Rumen Radev, în speranţa că noul preşedinte le va aduce voturi importante în alegerile legislative, dar sondajele arată un avans uşor de partea GERB.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Scurta campanie electorală s-a concentrat pe probleme interne, precum ameninţarea reprezentată de creşterea fluxului migratoriu şi ”catastrofa demografică”, dar şi pe viitorul Uniunii Europene.Liderii principalelor formaţiuni s-au implicat în dezbateri aprinse cu privire la influenţa Rusiei şi Turciei. Însă, campania electorală s-a văzut dominată în principal de o retorică populistă şi radical naţionalistă, care a culminat cu blocajul temporar instituit de naţionaliştii bulgari la vama cu Turcia.

Alte articole

George Simion, mesaj pe Facebook după emisiunea lui Călin Georgescu 

Traian Băsescu face o analiză a situației în care se află România: Nimeni nu vrea anticipate. Bolojan rămâne premier interimar. Mai vedem la toamnă!

Sondajele au arătat inclusiv o creştere importantă pentru formaţiunile populiste şi naţionaliste. De asemenea, cel puţin şase partide ar urma să treacă pragul electoral, iar scena politică ar putea să fie dominată de o nouă coaliţie fragilă, care să agraveze instabilitatea de la graniţa Europei.

Citeşte şi Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, spune că nu acceptă lecţii de democraţie din partea Turciei

GERB – conduce cu un avans fragil sondajele electorale, dar principalul jucător al acestor alegeri rămâne fostul premier Boiko Borisov (57 de ani). Acest rebel al politicii a reuşit să-şi asigure o susţinere puternică atât în ţară, cât şi la nivel european, combinând o retorică populistă cu o obedienţă strictă faţă de Bruxelles. Această retorică l-a ajutat să câştige aproape toate alegerile după ce a pus, în urmă cu 11 ani, bazele formaţiunii de centru-dreapta GERB. Însă, marele eşec al său rămâne înfrângerea usturătoare pe care a suferit-o în alegerile prezidenţiale Ţeţka Ţatceva.

Borisov a transformat de unul singur GERB în cel mai puternic partid politic de după căderea regimului comunist din Bulgaria.  Acesta a reuşit să conducă un guvern minoritar în perioada 2009-2013, fiind obligat să demisioneze în urma protestelor violente care au cuprins ţara în urmă cu patru ani. Atunci, zeci de mii de persoane au participat la proteste maraton în marile oraşe ale ţării, fiind nemultumiţi de sărăcia generalizată, corupţia puternică şi creşterea facturilor pentru utilităţi în Bulgaria. Boiko Borisov a demisionat pentru a doua oară în noiembrie 2016, după victoria înregistrată în alegerile prezidenţiale de socialistul Rumen Radev.

De asemenea, coaliţia de guvernare a reuşit la jumătatea mandatului să reinstaureze stabilitatea politică, după luni de proteste anticorupţie care au zguduit din nou Bulgaria.

Popularitatea acestuia a avut de suferit ca urmare a ritmului lent de introducere a unor reforme cruciale, menite să reducă corupţia şi sărăcia generalizată de la sudul Dunării.

SOCIALISTII – ultimele sondaje îi arată pe aceştia umăr la umăr la GERB. Aceştia au reuşit în ultimul an să strângă sprijin popular, după preluarea conducerii de către Kornelia Ninova. În noiembrie, candidatul bulgar a câştigat alegerile prezidenţiale, deşi era un neiniţiat pe scena politică de la Sofia. Acum, Ninova încearcă să-i convingă pe alegătorii socialişti că a venit timpul pentru a prelua puterea, profitând de impulsul electoral al victoriei lui Radev.

Socialiştii au făcut campanie pentru extinderea rolului jucat de stat în economie şi au promis creşteri de pensii şi salarii, precum şi o ridicare a sancţiunilor europene împotriva Rusiei.

NAŢIONALIŞTII – Alianţa ”Patrioţilor Uniţi” ar putea să obţină o parte importantă din voturile exprimate duminică, având şansa de a deveni a treia putere din Parlament.

De asemenea, prezidenţiabilul naţionalist a adunat aproximativ 15% din voturi în primul tur cu ajutorul unei retorici antiimigraţioniste şi atrăgând atenţia asupra ameninţării reprezentate de creşterea fluxului migratoriu la graniţa cu Turcia.

Acum, sprijinul popular al naţionaliştilor ar putea să beneficieze de un nou impuls vertical, după ce protestatarii au denunţat o ”implicare” a liderilor turci în alegerile din Bulgaria. Naţionaliştii susţin că autorităţile turce forţează diaspora bulgară să voteze o formaţiune pro-Ankara.

TURCII – Minoritatea turcă este reprezentată de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DOST).

Această formaţiune a reuşit în ultimele zile să genereze tensiuni între Sofia şi Ankara.

Aproximativ 8,8% din populaţie este reprezentată de etnici turci, iar peste 300.000 dintre aceştia locuiesc permanent peste graniţa cu Turcia, dar pot să voteze în Bulgaria.