Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, explică de ce Guvernul pune mâna pe rezervele companiilor de stat

“Făcând o analiză a situaţiei financiare a companiilor de stat am constatat că o bună parte din resursele financiare lăsate ca rezervă nu s-au regăsit în finanţarea unor proiecte care să dezvolte capacitatea de producţie. Mai mult chiar, le-au folosit ca să facă plasamente financiare, inclusiv în titluri de stat. Adică statul a ajuns să se împrumute din banii proprii, ba să plătească şi dobândă”, a declarat, pentru mediafax.ro, ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.

Acesta a explicat că, în ordonanţa aprobată joi s-a introdus posibilitatea redistribuirii acestor rezerve constituite anterior lui 2016, sub formă de dividende către bugetul de stat, iar unde se constată că rezervele nu au fost folosite conform destinaţiei prevăzute, în AGA se poate decide ca acestea să fie redistribuite către buget sub formă de dividende extraordinare.

Anterior, guvernul a luat o altă hotărâre prin care minimum 90% din profitul net al companiilor de stat să fie vărsat la buget.

Viorel Ştefan a explicat de ce s-a luat această decizie:

Alte articole

Ilie Bolojan, sfidător la adresa unei femei însărcinate, îngrijorată că Guvernul ia bani de la mamele care își cresc copiii: „În Germania indemnizația se dă pentru numai un an și este de numai 65% din venitul net”

Ilie Bolojan a numit-o directoare de cabinet pe Irina Ana Smărăndița, fostă sinecuristă la Poșta Română, plimbată de directorul companiei la Paris de 8 martie pe banii statului

 “Toate activele pe care statul le are la companiile de stat au generat în 2016 un venit puţin peste două miliarde de lei. Randamentul este inadmisibil de mic. Nici un investitor privat nu ar accepta un astfel de randament. Conform legii, statul are dreptul de a încasa dividende de la companiile de stat. Până acum, legea permitea ca statul să încaseze doar 50% din profit, însă se putea decide separat, de la caz la caz, dacă procentul putea fi mai mare. Majorând procentul, statul va încasa din dividende, 3,14 miliarde de lei, faţă de două miliarde de lei ca până acum. Însă, de la această decizie se poate face o derogare, în funcţie de nevoia de finanţare a societăţii respective”.