CSM acuză parchetele de scurgeri de informaţii din dosare

Inspectorii propun „analizarea oportunităţii modificării Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, respectiv a dispoziţiilor art. 27, în sensul de a nu se mai permite eliberarea niciunui act din cursul urmăririi penale”.

În acest caz ar urma publicul să fie informat de o anchetă printr-un comunicat de presă care să fie elaborat cu protejarea datelor cu caracter personal, indiferent de calitatea acestora, în care să fie descrisă pe scurt fapta şi încadrarea juridică, următoarea informare urmând să fie făcută atunci când ancheta este soluţionată.

Astfel, în intervalul 02 noiembrie-15 decembrie 2016 s-au făcut controale la unităţile de parchet, fiind vizată perioada 01 ianuarie 2015-semestrul I 2016.

În ceea ce priveşte Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, inspectorii au constatat că de obicei s-a respectat ghidul de comunicare însă „au fost identificate şi situaţii în care dispoziţiile art. 25 alin. 3 din Ghid, referitoare la confirmarea existenţei unei plângeri sau denunţ nu au fost respectate, în sensul că a fost confirmată sau infirmată existenţa unei cauze privind o anumită persoană, deşi nu rezultă existenţa situaţiei de excepţie menţionată în aceleaşi dispoziţii.”

Alte articole

Un copil de doar un anișor a fost lovit’ de bonă! Femeia de 69 de ani a fost reținută de poliție

Primele concluzii ale anchetei, în cazul fetiței și bunicii din Călărași, care au murit după ce au mâncat pește

De asemenea, „au fost identificate situaţii în care comunicarea extraselor de pe referatele cu propunere de arestare preventivă şi de pe rechizitorii s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor art. 27 alin. 1 din Ghid, în sensul că nu au fost eliminate pasajele cu privire la probe sau la analiza acestora”, aceeaşi neregulă fiind depistată şi la DIICOT.

Tot în 2016 au fost verificate şi instanţele din România. Ca urmare a controlului, inspectorii propun „analizarea de către Serviciul legislaţie şi documentare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a posibilităţii ştergerii informaţiilor din bazele de date informatizate ale instanţelor şi identificarea soluţiilor ce se pot dispune de către acestea în cazul cererilor privind înlăturarea din aceste evidenţe şi de pe portalul instanţelor a datelor de identificare formulate de părţi, având în vedere cele două cereri înregistrate în cursul anului 2016 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Inspecţia Judiciară a constatat că există „o practică diferită a instanţelor judecătoreşti în legătură cu verificarea existenţei unui interes public în privinţa cererilor reprezentanţilor mass-media formulate în legătură cu dosarele civile, altele decât cele de contencios administrativ sau contravenţional, în sensul că unele instanţe soluţionează favorabil astfel de cereri care nu sunt motivate în niciun fel, în timp ce alte instanţe solicită justificarea unui interes public”.

„Tot în legătură cu consultarea judecătorului se reţine că există dificultăţi semnalate chiar de instanţe, în cazul în care purtătorul de cuvânt şi judecătorul cauzei au păreri contrare: unele instanţe resping cererea pe motiv că nu există acordul judecătorului, iar altele au procedat la soluţionarea favorabilă a cererilor chiar şi în lipsa acordului judecătorului de caz. Apreciem că această situaţie ar trebui reglementată expres prin stabilirea condiţiilor în care purtătorul de cuvânt poate furniza informaţiile în lipsa acordului judecătorului cauzei. Un alt aspect relevant identificat în practica instanţelor este acela vizând caracterul pur formal al anonimizării înscrisurilor comunicate, întâlnit mai ales în materie civilă, întrucât maniera concretă în care se procedează (acoperirea înscrisului cu pix, cariocă etc.) permite în fapt citirea datelor respective”, se mai arată în raportul inspectorilor.

Verificările au fost făcute ca urmare a unei decizii a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din 10 iunie 2015, cu ocazia analizei Notei Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind solicitarea Ministerului Afacerilor Externe – Direcţia Agent Guvernamental referitoare la executarea hotărârii CEDO în cauza Căşuneanu împotriva României, de sesizare a Inspecţiei Judiciare pentru a include în tematica activităţilor de control problematica modului în care este respectat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, precum şi cu privire la necesitatea efectuării de verificări din oficiu ori de câte ori apar în mediul public probe sau aspecte referitoare la viaţa privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul organelor judiciare.

În raportul CSM se mai arată că „recomandările privind individualizarea atribuţiilor specifice în domeniul informării publice şi relaţiilor cu presa, cuprinse în art.49 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass – media, nu au fost valorificate de către Direcţia Naţională Anticorupţie prin includerea acestora în cuprinsul fișelor postului personalului din cadrul structurilor de comunicare şi a purtătorului de cuvânt, însă au fost parţial valorificate prin includerea unora dintre acestea în Regulamentul de organizare şi funcţionare al DNA”.