CAB: Constantin Nicolescu, fost președinte al CJ Argeș, condamnat la 8 ani de închisoare

„În baza art. 33, 34 lit. b Cp 1969, contopește pedepsele aplicate prin prezenta și pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 453/28.05.2013, pronunțată de Tribunalul București — Secția a II Penală în dosarul nr. 2541/109/2011, definitivă prin decizia penală nr. 176A/05.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel București — Secția I Penală, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare, sporită cu 2 ani, în final inculpatul Nicolescu Constantin execută pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c Cp 1969 (lit c — dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public)”, se arată în minuta deciziei.

De asemenea, instanța a decis menținerea măsurii confiscării sumei de 66.588,15 lei de la Constantin Nicolescu, plus suma de 642.564 lei de la fiecare dintre inculpați.

În același dosar au fost condamnați Iuliana Mioara Pintilie — 3 ani de închisoare cu suspendare, Grigore Dobre — 5 ani de închisoare, Aurelia Mirela Florescu — 3 ani cu suspendare, Sabina Elena Bocioacă — 3 ani cu suspendare, Codruța Lavinia Mercea — 4 ani și 5 luni de închisoare, Ionel Didea, Mihail Gabriel Nicoară — 4 ani și 5 luni de închisoare, Ecaterina Pletoiu — 6 luni cu suspendare. În schimb, Olga Stancu și Cristina Dobre au fost achitate de către judecători.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alte articole

România ar putea atrage 15 miliarde de euro din fonduri europene până la finalul lui 2025

Guvernul Bolojan dă înapoi și taie mai puțin din banii bugetarilor care lucrează cu fonduri europene

Constantin Nicolescu se află în prezent în Penitenciarul Colibași, unde execută o altă pedeapsă pentru corupție, fiind condamnat tot de magistrații Curții de Apel București la 9 ani și 6 luni închisoare cu executare.

Procurorii Serviciului Teritorial Pitești al DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaților din dosar pe 7 februarie 2013.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în martie 2009, CJ Argeș, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziție publică prin licitație deschisă, ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundații, amplasate pe drumuri județene, în localitățile Căteasca, respectiv Ciomăgești.

Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanțat din fonduri PHARE, destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie — mai și iulie — august 2005.

„Pentru a accesa banii europeni, funcționari din cadrul CJ Argeș au atestat în cererea de finanțare, în mod nereal, că respectivele poduri fuseseră afectate de inundații, deși unul dintre ele, cel din comuna Căteasca, fusese avariat anterior, așadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv. Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 25 ianuarie 2007, de inculpatul Nicolescu, în calitate de președinte al CJ Argeș și reprezentant al acestei autorități contractante, cunoscând faptul că în conținutul acestei cereri sunt atestate împrejurări necorespunzătoare adevărului. Caracterul fals al acestui înscris constă în aceea că în conținutul acestuia s-a menționat în mod nereal că podul din comuna Căteasca a suferit avarii importante în urma calamităților naturale din perioada aprilie — august 2005 și ca urmare a fost închis circulației, deși infrastructura podului era avariată anterior anului 2004, iar la momentul producerii inundațiilor podul era închis circulației”, arătau anchetatorii.

DNA preciza că înscrisul astfel falsificat a fost folosit și prezentat la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud — Muntenia și, ca urmare, a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă în baza căruia au fost efectuate plăți din Programul PHARE în valoare de aproximativ 985.000 euro, echivalentul a peste 4,4 milioane lei, fonduri obținute pe nedrept, ce reprezintă pagubă creată Ministerului Dezvoltării Regionale.

În cursul anului 2009, în urma licitației organizate de CJ Argeș, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, societății Zeus SA, în condițiile în care, inițial, câștigătoare a licitației fusese declarată o altă societate, înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Constantin Nicolescu.

Lucrările de construcție au fost executate de SC Zeus și Dracones Construct Grup SRL Pitești, cea din urmă avându-l ca asociat pe ginerele președintelui CJ Argeș.

„Mai mult, furnizor de bunuri pentru construcția lucrării era SC Setro Metal Group SA Câmpulung, firmă controlată de asemenea de o rudă apropiată a președintelui CJ Argeș. Pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziție complet falsificate, în cursul lunii iunie 2010, CJ Argeș a atribuit aceleiași firme, SC Zeus, un contract în valoare de aproape 5 milioane lei, pentru presupuse lucrări suplimentare la același pod care în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, în luna martie 2010”, arătau anchetatorii.

În cursul anului 2009, Constantin Nicolescu a primit cu titlu de mită de la Grigore Dobre, acționar majoritar și administrator al SC Zeus, un spațiu comercial situat în municipiul Pitești, în suprafață de peste 300 mp, în valoare de 447.000 lei.

„Pentru a disimula infracțiunea de corupție, la data de 23 martie 2009, la Biroul Notarului Public Didea Ionel a fost încheiat un contract fictiv de vânzare-cumpărare. Atât în cursul procedurii de licitație publică, dar și în faza de derulare a contractului au fost falsificate mai multe înscrisuri (dispoziții de șantier, referate de necesitate, procese verbale etc)”, mai precizau anchetatorii.

Prin activitățile descrise, s-a stabilit că a fost creat un prejudiciu în sumă de aproape 985.000 euro în dauna Ministerului Dezvoltării Regionale, reprezentând fonduri europene obținute pe nedrept prin prezentare de documente false și un prejudiciu de aproape 9,5 milioane lei în dauna autorității contractante — CJ Argeș, care se constituie în avantaj patrimonial necuvenit în favoarea SC Zeus SA Pitești.