CCR rămâne cu atribuţiile intacte. Hotărârile Parlamentului vor fi supuse controlului său

Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată de un număr de 67 de deputaţi aparţinând grupului PDL.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională”, se arată într-un comunicat al Curţii.

Decizia urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

Plenul Senatului a adoptat, pe 25 iunie, proiectul de lege prin care Curtea Constituţională nu se mai poate pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului. În acest fel, o eventuală hotărâre a Parlamentului privind suspendarea preşedintelui ţării nu mai poate fi atacată la CCR.

Alte articole

”Blat” Bolojan-CCR? Judecătorii Curții Constituționale nu sunt vizați de proiectul privind pensiile magistraților!

Plafonul de 12 salarii pentru concedieri este neconstituţional

Senatorii au adoptat cu 70 de voturi „pentru”, patru abţineri şi 18 voturi „împotrivă”, proiectul de lege care scoate hotărârile Parlamentului de sub controlul Curţii Constituţionale. Legea a fost dezbătută de Senat în calitate de Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost iniţiat de către senatorul Georgică Severin (PSD) şi deputatul Cornel Pieptea (PNL). Cei doi propun eliminarea hotărârilor fiecărei Camere în parte şi hotărârilor Parlamentului din lista documentelor care pot fi supuse examenului de constituţionalitate al CCR. Aceste hotărâri au devenit pasibile de examinarea Curţii în urma unei modificări a Legii CCR, operate în 2010, la iniţiativa senatorului PSD Dan Şova.

„Considerăm că, prin această modificare, se încarcă în mod excesiv activitatea CCR, ceea ce dăunează bunului mers al activităţii acesteia şi exercitării rolului de arbitru instituţional, rol asumat nu de puţine ori, în contextul constituţional românesc”, se arată în expunerea de motive a legii.