Alexandru Rafila: În România antibioticele sunt folosite excesiv. E o problemă de cultură, educaţie şi legislaţie

„În ceea ce privește rezistența la antimicrobiene (…) nu o putem evita, dar o putem controla prin folosirea cu măsură a antibioticelor și existența unor persoane specializate care să controleze fiecare spital cum folosesc antibioticele. Trebuie să controlăm foarte bine vânzarea antibioticelor în farmacii — teoretic, avem o legislație în țara noastră, pentru că dacă insiști la o farmacie poți cumpăra antibiotice fără rețetă. Avem o problemă aici. O altă problemă existentă la nivelul întregii Europe este folosirea antibioticelor în domeniul veterinar, pentru dezvoltarea rapidă a animalelor. (…) Iarna, tratăm 75% dintre cazurile de viroză gripală cu antibiotice fără să fie nevoie. Este o problemă de cultură, care ține de nivelul de înțelegere al populației. Dacă cineva merge la medicul de familie poate să obțină ce antibiotic dorește. Este o problemă de cultură, educație și legislație„, a afirmat Alexandru Rafila, la Summitul Bunei Guvernări, organizat de Strategikon.

El a subliniat că rezistența la antibiotice este o mare amenințare la nivel mondial, indicând că în 2050 rezistența la antimicrobiene va fi principala cauză a deceselor.

„Au existat multe amenințări în ultimii 10 — 15 ani — gripa aviară, pandemie de gripă și, recent, ebola. (…) În general, problemele sunt pe termen scurt — luni, un an sau maximum doi ani—, apoi se rezolvă prin evoluție naturală, dar acum suntem în fața unei mari amenințări, mulți au auzit de ea, puțini știu care este cauza acestei probleme și aceasta este creșterea rezistenței la antibiotice. (…) În anul 2050, cauza principală a deceselor va fi rezistența la antimicrobiene, care va produce 10 milioane de decese pe an. (…) În următorii 25 — 30 de ani putem discuta despre o creștere de zece ori a acestei probleme„, a explicat Rafila.

El a susținut că până în 2050 impactul economic generat de această problemă va fi de 100,2 trilioane dolari. Potrivit lui Rafila, în fiecare an, în întreaga lume, se cheltuiesc aproximativ 15 miliarde de dolari pentru folosirea exagerată a antibioticelor.

Alte articole

Alexandru Rafila respinge varianta ieşirii PSD de la guvernare: „Nu ar trebui să punem un semn de egalitate între rezultatele alegerilor din Bucureşti şi o decizie politică legată de ieşirea de la guvernare”

Congres PSD pe 7 noiembrie. Sorin Grindeanu: „Voi candida la funcţia de preşedinte. PSD este şi a fost întotdeauna un partid al României, nu al experimentelor ideologice”

„Una dintre probleme este că descoperirea de noi antibiotice este la un nivel minim. În ultimii 30 de ani nu există o nouă clasă de antibiotice, nu s-a realizat niciun progres. De ce? Dacă discutăm de producătorii de medicamente, aceștia sunt interesați să aibă câștiguri când dezvoltă un nou medicament. (…) Creșterea rezistenței la antibiotice este foarte rapidă, de aceea niciun producător internațional nu este interesat să dezvolte un antibiotic„, a afirmat președintele Societății Române de Microbiologie, care a arătat că trei antibiotice din 41 sunt în dezvoltare și au potențialul de a lupta împotriva bacteriilor.

În context, el a propus existența unui parteneriat între diferite guverne și companii farmaceutice pentru investiții privind producerea de noi medicamente.

Rafila a subliniat că folosirea antibioticelor ar trebui diminuată cât se poate de mult, atât la oameni, cât și la animale, caz în care sunt folosite pentru creșterea acestora. „Mâncăm antibiotice în fiecare zi”, a arătat el.

Președintele Societății Române de Microbiologie a susținut că în următorii 20 de ani operațiile chirurgicale vor fi mortale în cazul majorității pacienților din cauza infecțiilor.

„În Europa, aproximativ 25.000 de persoane mor din cauza bacteriilor în fiecare an, iar costurile pentru tratament sunt de un miliard de dolari. (…) În România, Grecia, Cipru și Italia se folosesc foarte multe antibiotice. Suntem campioni în ceea ce privește bacteriile din spitale„, a arătat el.

Citeşte şi Rafila: Epidemia de rujeolă este o consecinţă a scăderii ratei vaccinării. E un semnal de alarmă pentru toată lumea