Politicienii francezi îşi oferă serviciile noului preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron

Macron a primit încă dinainte turului doi al scrutinului prezidențial susținerea unor politicieni de toate orientările, precum partenera de viață timp de trei decenii a președintelui în exercițiu Francois Hollande, Segolene Royal, fostul premier conservator Dominique Villepin, fostul ministru conservator al justiției Dominique Perben, fosta titulară socialistă a justiției Christiane Taubira, Jacques Attali, fost consilier apropiat al președintelui socialist François Mitterrand, dar și Philippe Douste-Blazy, consilier al președintelui de dreapta Jacques Chirac, comunistul convertit în reformist Robert Hue, ecologistul libertarian al curentului anti-sistem de altădată Daniel Cohn-Bendit și alții, potrivit Agerpres.

Iar acum, după terminarea alegerilor, lista a crescut spectaculos și pe ea se remarcă în primul rând recentul premier socialist căzut în dizgrație Manuel Valls, care s-a pus la dispoziția lui Macron, fostul său subaltern și de asemenea rival în guvern. Acesta din urmă i-a răspuns tranșant că oricine dorește să facă parte din noua majoritate guvernamentală trebuie mai întâi să-și părăsească propria familie politică.

În zona stângii reformiste, fostul primar al Parisului Bertrand Delanoe speră și el să primească o recompensă după ce în campania electorală a cerut să fie votat Macron și a criticat ‘aparatul’ socialist.

Cât despre fosta parteneră de viață a președintelui încă în funcție, Francois Hollande, Segolene Royal, aceasta repetă de câteva săptămâni pentru oricine vrea s-o audă că ea a fost odată promotoarea ‘refondării politice’ a Franței pe care astăzi o încarnează Macron. Cu câteva luni în urmă, Segolene a încercat să-l convingă pe tatăl celor patru copii ai săi, președintele Francois Hollande, că ea merită o ‘funcție internațională’. Dar nu a reușit, Hollande cunoscând-o suficient de bine pentru a nu-i oferi o promovare pe ultima sută de metri de mandat. Prin urmare, Segolene Royal și-a oferit acum serviciile viitorului lider de la Palatul Elysee.

Alte articole

Pacea de la Paris, Bloomberg a aflat draftul negocierilor: Rusia ar păstra teritoriile cucerite în Ucraina, iar aderarea Kievului la NATO ar fi exclusă

Coca-Cola a fost interzisă într-un oraș din Franța, din cauza taxelor impuse de Trump: „Ne facem partea, chiar dacă este o picătură în ocean”

În zona dreptei reformiste, Nathalie Kosciusko-Morizet, fostă membră a guvernului pe vremea președintelui Nicolas Sarkozy, a evocat cu respect posibilitatea unui ‘dialog de fond’ cu noul președinte, în timp ce în zona dreptei tradiționale, Bruno Le Maire, și el fost ministru al lui Sarkozy, s-a declarat ‘dispus’ să colaboreze cu Macron ‘în numele intereselor supreme ale națiunii’.

Tot la dreapta, încă un fost ministru al lui Sarkozy, Jean-Louis Borloo, și-a manifestat și el dorința de a ‘colabora’ cu Macron, sugerând în plus că împreună cu el și alți politicieni ‘ar fi dispuși’ să se alăture majorității prezidențiale, informează Agerpres.

La rândul său, Dominique Villepin, fost premier în mandatul președintelui Chirac, și-a manifestat ‘admirația’ față de ‘modernitatea’ proiectului prezidențial al lui Emmanuel Macron.

În acest timp, Macron și apropiații săi, proveniți de asemenea din toate părțile eșichierului politic, printre care se remarcă secretarul general al partidului prezidențial ‘En Marche’ (redenumit acum ‘La Republique en Marche’), Richard Ferrand, fostul ministru al conservatorului Chirac, François Bayrou, sau ministrul apărării al socialistului Hollande, Jean-Yves Le Drian, privesc cu o ironie distantă și tăcută aceste manifestări.

Totuși, cel mai probabil unii dintre cei care și-au oferit serviciile vor fi recompensați cu posturi în noua echipă guvernamentală, care va trebui să fie validată de Adunarea Națională ce va rezulta în urma legislativelor din luna iunie.

Dar dincolo de numirile în diferite funcții, Macron a anunțat că intenționează să-și promoveze primele reforme apelând la controversatul articol 49.3 din Constituția franceză, ce permite guvernului să adopte acte normative fără o dezbatere parlamentară. Și precedentele guverne de stânga și de dreapta au recurs la această modalitate pentru a-și trece legile, acum însă noutatea ar fi că această procedură ar urma să fie folosită doar în primele 100 de zile de mandat.

Reformele pe care Macron vrea astfel să le impună sunt legate de revizuirea legislației muncii, după eșecul răsunător la acest capitol al lui Hollande, și de ‘moralitatea’ vieții politice, chestiune pe care el a adus-o în discuție după scandalurile de corupție în care este implicat contracandidatul său de dreapta din primul tur al scrutinului prezidențial, Francois Fillon.