Agenţia Naţională de Transplant: Numărul donatorilor a scăzut la aproape un sfert în 2017

„Nu este cea mai bună perioadă pentru că numărul de donatori şi de transplanturi a început să scadă. Din vara anului trecut, numărul de donatori a scăzut la aproape un sfert. Astfel, în acest an au existat 20 de donatori. Anul trecut, în luna iunie, aveam 85 de donatori, iar până la sfârşitul anului au fost 124. Din păcate, şi trei spitale, respectiv cele din Tulcea, Ploieşti şi Piteşti, vor să îşi închidă programul de transplant şi nu înţeleg de ce, ne-au informat în scris deja. Echipele medicale nu se mai implică în identificarea morţii cerebrale”, a spus coordonatorul programului naţional de transplant, dr. Victor Zota, la conferinţa „Transplantul şi activitatea fizică”.

Preşedintele ANT, profesorul Radu Deac, a susţinut că una dintre cauzele care au dus la scăderea activităţii de transplant a fost şi apariţia în presă, în 2016, a unor „informaţii subiective”.

„Au existat anul trecut informaţii negative despre transplant, iar dacă în presă apar astfel de informaţii scade încrederea familiilor, a lumii medicale. Dar, precizez că aceste cauze sunt subiective, acuzaţiile aduse programului de transplant au determinat scăderea numărului de donatori”, a mai spus profesorul Deac.

Potrivit medicilor, în acest interval a crescut şi refuzul familiilor unor persoane aflate în moarte cerebrală de a-şi da acceptul pentru prelevarea de organe, transmite News.ro.

Alte articole

Teo Trandafir, dezvăluiri despre regretatul actor Ioan Isaiu: „A trecut de câteva ori pe lângă moarte. Se pare că acum nu i-a mai ieșit”

PNL somează PSD să spună public cu ce soluții a mers la consultările de la Cotroceni: Românii au dreptul să știe

„Din nefericire, a crescut şi refuzul famiilor pentru prelevarea de organe de la rude în moarte cerebrală, dar nu foarte mult. De fapt, a scăzut şi numărul transplanturilor de la donatori în viaţă”, a continuat Zota.

Legat de programul de transplant pulmonar, doctorul Zota a susţinut că mai sunt de rezolvat câteva probleme „de ordin logistic”, iar cea mai grea problemă ţine tot de donatori.

„Programul de transplnat de plămân va demara, mai sunt câteva probleme minore de ordin logistic, dar cea mai grea problemă este legată în primul rând de prezenţa donatorilor. Cam 16 la sută dintre donatori sunt eligibili şi pentru transplantul pulmonar”, a adăugat Zota, precizând că sunt trimise organe în afara ţării numai dacă nu există receptori în România.

Coordonatorul programului de transplant din România a vorbit şi despre activitatea centrului de transplant pulmonar acreditat în urmă cu un an la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi. „Putem vorbi şi despre partea pozitivă a transplantului din acest ultim an, care a fost unul mai greu. Echipa profesorului Irinel Popescu a coordonat extinderea programului de transplant la Iaşi şi la Chişinău”, a afirmat Zota.

Profesorul Irinel Popescu a spus că deschiderea unui centru pentru transplant de ficat la Iaşi a fost intens susţinută de autorităţile locale şi de conducerea spitalului: „La Iaşi proiectul a fost susţinut foarte bine şi de autorităţile locale, dar şi de spital şi, bineînţeles, de echipa medicală. O echipă chirugicală foarte bună, cu experienţă, care după câteva operaţii face singură operaţiile, o echipă foarte bună la terapie intensivă şi suport local foarte bun”, a spus Irinel Popescu.

El a expicat că regula în transplant este că atunci când există un donator local organele rămân acolo unde este donatorul: „În general, organele prelevate rămân acolo unde este donatorul. Dacă centrul local nu are primitor compatibil, atunci sunt trimise spre centrele cele mai apropiate sau spre capitală. Dacă este refuzat local, atunci se trimite în ţară. Primul criteriu de alocare este cel local”.

Medicul Cristian Lupaşcu, şeful echipei de transplant hepatic din Iaşi, a spus că de la acreditarea centrului, în 11 mai 2016, au fost realizate trei transplanturi.

„Primul transplant a fost în 10 iunie 2016, iar ultimul acum trei săptămâni. Indiferent de nivelul tehnic, trebuie să pleci cu o şcoală bine formată, iar profesorul Irinel Popescu a fost cel care ne-a ajutat şi ne-a susţinut foarte mult”, a spus Lupaşcu.

El susţine că, chiar dacă există o scădere drastică a numărului de donatori, este horărât să continue activitatea de transplant. „Suntem hotărâţi să mergem pe acest drum. Alaltăieri, ficatul prelevat a fost alocat unui pacient de la Bucureşti, în stare gravă. Mi se pare un gest firesc”, a adăugat Lupaşcu, precizând că este încurajat în demersul lui de pacienţi.