UNJR şi AMR susţin cererile CSM referitoare la arhiva SIPA, pentru a se lămuri toate speculaţiile şi informaţiile

Cele două asociaţii ale magistraţilor apreciază că astfel „va exista o bază de pornire concretă pentru a se decide soarta arhivei pentru viitor şi pentru a se lămuri toate informaţiile şi speculaţiile din spaţiul public din perioada ulterioară desfiinţării serviciului secret SIPA”.

UNJR şi AMR îşi exprimă, printr-un comunicat, susţinerea punctuală pentru fiecare punct al solicitării CSM către ministrul Justiţiei, prezentând argumente în favoarea acesteia.

‘Această cerere vine în continuarea eforturilor depuse de magistraţi, prin asociaţiile profesionale, pentru lămurirea problemelor grave ridicate atât de activitatea Serviciului Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), cât şi de gestionarea arhivei acestuia, despre care s-a afirmat că a fost, poate şi este, folosită pentru a şantaja magistraţi”, susţin celedouă asociaţii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ceea ce priveşte solicitarea CSM de a i se comunica „componenţa comisiei înfiinţate în baza hotărârii Guvernului nr. 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiţiei, cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţilor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie”, UNJR şi AMR consideră necesară o asemenea informare publică, „pentru că nici azi, la peste 11 ani de la desfiinţarea serviciului secret SIPA, nu se ştie cine a făcut parte din aceste comisii de inventariere a arhivei SIPA şi ce au facut concret acestea”.

Referitor la cererea CSM de a-i fi prezentate rapoartele intermediare (pentru situaţiile în care asemenea acte au fost întocmite), raportul final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării arhivei fostei DGAP către Administraţia Naţională a Penitenciarelor”, magistraţii consideră că acestea pot fi uşor declasificate chiar de către ministurl Justiţiei, dat fiind că din informatiile publice reiese ca aceste rapoarte sunt “secret de serviciu”.

AMR şi UNJR consideră utilă şi comunicarea „numărului comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi a tuturor măsurilor dispuse în urma desfăşurării activităţii acestor comisii, în situaţia în care au existat”. 

„O astfel de măsură este necesară, dat fiind faptul că mai mulţi miniştri ai justiţiei au avut poziţii contradictorii cu privire la ceea ce s-a făcut efectiv, în ultimii 11 ani, cu această arhivă. Astfel, în timp ce Ministrul Justiţiei Raluca Prună a afirmat public în 2016 că arhiva nu a fost inventariată, aceasta încercând să facă o nouă comisie de inventariere, în decursul anilor mai mulţi miniştri ai justiţiei au susţinut că arhiva a fost inventariată. Unii miniştri au susţinut că inventarierea a durat o lungă perioadă, chiar până la doi ani”, spun magistraţii.

Ei sunt de acord şi cu cererea CSM de a-i fi anunţată data sigilării arhivei şi de a i se pune la dispoziţie procesul verbal întocmit în acest sens, dar să i se şi menţioneze „modalitatea de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat”. 

„În spaţiul public există informaţii, furnizate chiar de către oficiali ai Ministerului Justiţiei din perioada respectivă, potrivit cărora s-a pătruns în această arhivă şi s-au copiat ori sustras documente. Mai mult, în spaţiul public s-a vehiculat informaţia că sistemul de supraveghere – care era administrat de o regie autonomă aflată în subordinea SRI – a incintei in care este stocată această arhivă ar fi fost nefuncţional pentru mai multe luni, lucru confirmat pe data de 16 mai 2017 de preşedintele Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI”, argumentează magistraţii.

Referitor la solicitarea CSM de a fi informat şi în legătură cu „existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost dispuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA”, reprezentanţii AMR şi UNJR amintesc că în august 2016, ministrul Justiţiei Raluca Prună a afirmat că în CSAT s-a discutat ca această arhivă să fie inventariată din nou, iar “documentele de interes operativ” să fie transmise “instituţiilor abilitate”, adică actualelor servicii secrete.

Ei amintesc că la acel moment au reacţionat cerând premierului Cioloş ca, înainte de a se lua orice decizie cu privire la soarta arhivei SIPA, să se facă publice toate documentele referitoare la aceasta, întocmite de comisiile de inventariere, pentru a se şti ce s-a intamplat până la acel moment cu arhiva.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri dimineaţă, că va desecretiza arhiva SIPA „în cel mai scurt timp şi cu respectarea termenelor si procedurilor legale”. Preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, a spus că susţine acest demers, care trebuie însă făcut în mai multe etape, prima fiind inventarierea documentelor.