Legea salarizării este plină de nedreptăţi, susţin sindicatele

Legea salarizării mai este unitară doar în titlu, pentru că, de fapt, ea produce mari dezechilibre. Sindicatele spun că dispare ideea de echilibru între sectoarele bugetare.

„Prin legea, în această formă, se încalcă principiul echităţii, pentru că omul nu mai este plătit în funcţie de nivelul de pregătire, experienţă sau eficienţă. Practic, în legea 284 din 2010 – vechea lege a salarizării – erau rezolvate şi create conexiunile între diferite sectoare. Problema este că noua lege a salarizării, ce se află acum în Parlament, distruge ideea de grilă şi, în consecinţă şi echilibrele. Vorbim doar de o sumă de salarizări diferite, cu grile diferite unele de altele, pe familii ocupaţionale diferite” a explicat Dumitru Costin, preşedinte al Blocului Naţional Sindical.

LEGEA SALARIZĂRII intră în plenul Senatului. Cum se modifică veniturile bugetarilor

Iar exemplele sunt cu atât mai concludente, cu cât au de suferit mai ales cei care au studiat ani de zile şi s-au specializat pe funcţia pe care se află acum. „Când vorbim de echitate intersectorială, este o harababură. Un exemplu în domeniul sănătăţii şi unul din administraţie: o infirmieră are un coeficient mai mare decât un consilier gradul I cu studii superioare din domeniul administraţiei publice centrale. Iar legea salarizării este plină de astfel de nedreptăţi. Ce vom obţine? Vom obţine o învrăjbire a bugetarilor, pentru a nu exista unitate şi putere de luptă comună împotriva deciziilor majorităţii parlamentare”, a declarat Bogdan Hossu, preşedinte al CNS Cartel Alfa.

„În condiţiile acestea se stimulerază copruţia la nivel local, nepotismul, controlul absolut asupra deciziilor luate de angajaţi. Şi veţi auzi de noi scandaluri în teritoriu, servicii de mai proastă calitate. Şi ne întrebăm: cine va face grilele, cum, cu ce transparenţă? Înţelegem că există nevoia de descentralizare, de autonomie a autorităţii locale, dar, de fapt, vom asista la o bantustanizare, având în vedere baroniada din ţara noastră“, a avertizat Dumitru Costin, preşedinte al BNS. Sindicatele încă mai speră în introducerea unor matrice clare, care să normeze modul de stabilire al grilelor. Şi asta în funcţie dimensiunile similare sau cu un anumit număr de oameni al diferitelor tipuri de localităţi. Riscul, avertizează sindicatele, este ca, în următorii anii, anumite UAT-uri să devină nefuncţionale, pentru că nu există o organigramă minimă, scrie Capital.

Alte articole

Consultările privind noua lege a salarizării pentru profesori și învățători ar urma să înceapă în martie. Bolojan: Norma de 20 de ore la clasă pe săptămână, care este astăzi în România, este la nivelul minim european

Ministrul Muncii, despre legea salarizării. Ce trebuie să ştie toţi angajaţii de la stat şi angajatorii, de când se aplică modificările