Isărescu: Instabilitatea legislativă, menţinută la riscuri, dar trece la categoria de risc moderat şi în descreştere

„În raportul actual veți vedea că riscul privind riscul de instabilitate se menține, nu se va diminua ușor, pentru că rămâne aici în mintea oamenilor. Când te aventurezi în asemenea modificări legislative care privesc bazele juridice stabilite în urmă cu mii de ani, să spun așa, nu exagerez, de către romani, bineînțeles că publicul menține o anumită impreviziune, ca să folosesc cuvântul. Nu știm ce se va întâmpla în România în următoarea perioadă, deci de aceea noi am păstrat acest risc, dar l-am trecut la categoria risc moderat și în descreștere”, a declarat Isărescu.

Citeşte şi BNR a revizuit în scădere, la 1,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2017

Acesta a precizat că BNR a avertizat anul trecut asupra acestui risc, făcând referire la Legea dării în plată și la Legea privind conversia creditelor luate în franci, dar că în prezent riscurile sunt diminuate.

„Anul trecut, noi am avertizat în acest Raport privind stabilitatea financiară asupra unui risc sistemic sever. În acest raport veți vedea că s-a trecut în mod special: România nu este în fața unui risc sistemic sever în domeniul financiar. Anul trecut am considerat că avem și acela a fost incertitudinea legislativă rezultată din cele două proiecte de lege care interveneau în contractele de credit ipotecare. Ulterior, în urma discuțiilor, inclusiv cu reprezentanții Băncii Naționale, în înțelepciunea sa legiutorul român, Parlamentul, a introdus, a modificat proiectul inițial, a introdus niște limite privind accesul la Legea dării în plată, iar ulterior, Curtea Constituțională a redus și mai mult aceste riscuri prin referire la un principiu care era în Codul Civil, nu a trebuit să dăm drumul la o lege care să intre în conflict cu ceea ce deja prevedea Codul Civil, e vorba de principiul impreviziunii, în cazul Legii dării în plată și prin declararea drept neconstituțională a Legii privind conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. Toate acestea au dus la diminuarea riscului….”, a afirmat Isărescu.

Alte articole

România a plătit o sumă uriașă pe dobânzi în primele șapte luni ale lui 2025. Ilie Bolojan: „Nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB”

BNR anunţă moneda de 10 lei. Cum arată şi cine este „Mihai Oromolu” de pe revers. Românii se orientează masiv pe cumpărarea de aur în 2025

Acesta a spus că Raportul în esență prezintă riscurile la adresa stabilității financiare și că această prezentare a riscurilor financiare a devenit o sarcină curentă a băncilor centrale, dar că a observat confuzii privind prezentarea riscurilor.

Citeşte şi Mugur Isărescu, către bănci: Cultivaţi-vă clienţii, ieşiţi din litigii şi reporniţi creditarea

„Nu există nicio contradicție între a avea o situație macroeconomică bună și a avea în același timp riscuri la adresa stabilității financiare. Aproape că sunt legate. De exemplu, atunci când crești mai repede, ca atunci când mergi cu mașina la viteză mai mare, cresc și riscurile. Nu știu dacă este comparația cea mai bună, dar este o comparație. În al doilea rând, este datoria noastră, avem și prin lege și prin acest Comitet de macrostabilitate, este datoria noastră să urmărim aceste riscuri și să le comunicăm. Ceea ce nu înseamnă că vrem să speriem populația. Dacă vorbești despre riscul unei tornade, nu suntem noi în această situație, nu înseamnă că sperii populația, dimpotrivă, contribui la diminuarea efectelor negative pe care poate să le aibă acel risc. Și de asemenea, nu înseamnă că dacă pomenim un risc el trebuie neapărat să se materializeze”, a afirmat Isărescu.