Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii care elimină CSAT din procedura de demitere a şefului Serviciului secret al Armatei

„Considerăm că este necesar ca aceste intervenții legislative să fie reanalizate de către Parlament, pe de o parte, din perspectiva respectării principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 din Constituție, iar pe de altă parte, întrucât acestea nu se corelează cu alte dispoziții în materie, golind de conținut instituții constituționale fundamentale și fiind susceptibile să genereze disfuncționalități în sistem,  se arată în comunicatul Adminstrației Prezidențiale. 

Modificările și completările majore sunt de natură să contribuie la crearea unei configurații semnificativ diferite față de forma primei Camere competente cu privire la atribuțiile Ministerului Apărării Naționale, funcționarea structurilor din cadrul acestuia, precum și cu privire la rolul CSAT. Principiul constituțional al bicameralismului, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, impune ca și prima Cameră să se pronunțe cu privire la intervențiile legislative adoptate de Senat, se mai precizează în document. 

”Intervențiile legislative asupra actelor normative ce vizează structuri cu atribuții în domeniul securității naționale impun o atentă analiză din perspectiva rolului și prerogativelor CSAT. 

(…) Printre organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale este menționat expres Ministerul Apărării Naționale.  (..) Activitatea acestor organe de stat, inclusiv a Ministerului Apărării Naționale, este organizată și coordonată de către CSAT”, scrie în comunicat.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Decizii importante pentru banii românilor, în prima ședință CSAT convocată de Nicușor Dan. Ce s-a hotărât pentru România

Eliminarea CSAT din procesul decizional, sunt de natură să afecteze funcționarea acestei instituții constituționale fundamentale din perspectiva îndeplinirii tuturor acțiunilor concrete de organizare și coordonare unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitate a națională, este de părere președintele. 

”Potrivit art. I pct. 14 din legea transmisă la promulgare – alin. (3) al art. 13 din Legea nr. 346/2006 – directorul general al Direcției generale de informații a apărării este numit de către ministrul apărării naționale, cu avizul CSAT, iar eliberarea acestuia din funcție urmează a se realiza numai prin ordin al ministrului apărării naționale.

Legea transmisă la promulgare conține și alte neclarități. Astfel, la art. I pct. 4 din lege – art. 5 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 – este folosită exclusiv sintagma „menținerea capacității de luptă” deși în documentele de planificare a apărării (Carta Albă a Apărării), printre misiunile Armatei României figurează și alte operații decât războiul, cum sunt: sprijinirea autorităților administrației publice centrale și locale, în situații de urgență, acordarea de asistență populației, asigurarea managementului consecințelor dezastrelor și a accidentelor tehnologice. În acest sens, apreciem că este necesar ca această reglementare să utilizeze conceptul de „capacitate operațională”.

Totodată, la art. I pct. 12 din legea transmisă la promulgare – art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 346/2006 – se prevede că Statul Major al Apărării asigură asistența psihologică și realizarea sprijinului medical operațional în Armata României, fără a se preciza prin intermediul căror structuri. Considerăm că aceste prevederi trebuie corelate cu cele referitoare la atribuțiile Direcției medicale (art. I pct. 22 din legea transmisă la promulgare – art. 20 din Legea nr. 346/2006).

Într-o altă ordine de idei, legea transmisă la promulgare modifică și/sau completează 44 din cele 59 de articole ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, introduce 13 noi articole și abrogă 6 articole din aceasta.

”Amploarea modificărilor şi completărilor aduse Legii nr. 346/2006, ce schimbă concepţia generală şi afectează caracterul unitar al acesteia, poate atrage incidenţa dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora, în măsura în care modificarea sau completarea actului normativ în discuţie afectează caracterul său unitar sau dacă priveşte cea mai mare parte a reglementării în cauză, acesta se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând ca reglementarea iniţială să fie în întregime abrogată”, atenţionează preşedintele.

”Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării”, încheie Klaus Iohannis.