Marea schismă din Europa: Merkel anunţă vremea separării de SUA, iar Estul se îndepărtează de UE prin subminarea statului de drept

Probabilitatea fragmentării Occidentului începe să fie vizibilă în contetxul în care cancelarul german Angela Merkel a sugerat că a venit vremea ca Europa să se separe de Statele Unite, iar premierul polonez Beata Szydlo a acuzat „şantajul“ la care este supusă de către UE ţara sa, cea mai mare economie din Europa de Est, din cauza refugiaţilor. Aceste goluri, vizibile şi la nivel de ţară, nu doar de regiune, vor stabili viitorul Uniunii. Prin aceste rifturi îşi pot infiltra influenţa Rusia şi Turcia, potrivit ZF, citat de Mediafax.

În UE, editorialistul de la Wall Street Journal Simon Nixon vede Dunărea ca pe o linie clară de demarcaţie între est şi vest, în contextul în care Europa caută să-şi întărească moneda comună, graniţele şi piaţa internă. „Mulţi spun că la est de Dunăre respectul faţă de statul de drept este slab, subminat de corupţie şi de atacurile politice asupra instituţiilor care sprijină statul de drept“, scrie Nixon. El evidenţiază în primul rând Ungaria, apoi România, Bulgaria şi Serbia.

Această fragmetare se vede clar şi la nivel mai mic, spre exemplu în Republica Moldova, o ţară cu un guvern proeuropean bombardat cu scandaluri de corupţie şi cu un preşedinte prorus care s-a întâlnit de patru ori în doar trei luni cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin. De altfel, influenţa Kremlinului pare că se infiltrează prin unele din crăpături, potrivit Mediafax.

 Premierul maghiar Viktor Orban, care conduce o campanie agresivă „Opriţi Bruxellesul“ prin intermediul presei fidele guvernului (în care acuză UE de subminarea suveranităţii Ungariei şi despre care Comisia Europeană spune că se bazează pe minciuni), a discutat vineri telefonic cu Putin despre relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, potrivit Budapest Business Journal. Mai multe detalii nu există, deşi de obicei cei doi politicieni se grăbesc să arate cât de bine se înţeleg.

Alte articole

Ucraina, lovitură masivă pentru Rusia, a distrus infrastructură militară rusă în valoare de 4 miliarde de dolari. Kievul averzizează că ar putea urma „al doilea Cernobîl”

Rusia ameninţă cu atacul nuclear: „Europa trebuie ştearsă de pe hartă în 1-2 ani”. Primele două ţări indicate ca posibile ţinte

Citeşte şi Un senator american avertizează: Rusia, o ameninţare mai mare decât Statul Islamic

Aceasta în condiţiile în care în Ungaria în ultimul timp au avut loc demonstraţii masive contra politicilor lui Orban şi contra legăturilor acestuia cu Kremlinul. Pentru Orban, liderul unei economii mărunte din Est, discuţiile cu liderul fostei superputeri nu pot fi decât un semn de putere şi de publicitate: Orban este mai mereu în centrul atenţiei presei din vestul Europei.

Şi Emmanuel Macron, cel mai tânăr preşedinte al Franţei, s-a întâlnit ieri cu Putin, însoţindu-l într-un tur al impresionantului palat Versailles. Putin a sprijinit deschis doi dintre rivalii lui Macron din campania electorală, iar echipa lui Macron susţine că guvernul rus este implicat într-o serie de atacuri cibernetice asupra sistemelor lor.

Prin gestul său, Macron poate să demonstreze că în pofida tinereţii este capabil să evolueze pe scena liderilor mari (are sub 40 de ani şi deja i-a dat o lecţie, printr-o strângere de mână memorabilă, lui Donald Trump) sau că Europa poate avea o poziţie comună faţă de Rusia. Însă trebuie luat în considerare şi că francezii au o oarecare sensibilitate romantizată pentru Rusia, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Jean-Claude Juncker: Ţările UE vor consolida unitatea, asumând responsabilitatea propriului viitor

În Polonia, un adversar înverşunat al Rusiei, premierul Beata Szydlo a declarat recent că ţara sa respinge orice încercare de şan­taj din partea UE în ceea ce priveşte co­tele de redistribuire a refugiaţilor, scrie Rzeczpospolita, potrivit Mediafax.

Cotidianul Gazeta Wyborcza, apropiat opiniilor opoziţiei din Polonia, a caracterizat declaraţiile pre­mierului ca fiind cele mai antieuropene şi antiimigraţie din istoria guvernelor po­loneze.

Simon Nixon de la WSJ scrie că acum, când Macron a devenit preşedinte, motorul franco-german pare pregătit să dinamizeze o nouă fază a integrării europene.