Guvernul a adoptat mai multe măsuri de sprijin pentru comunităţile de români din diaspora

Executivul a modificat şi completat, printr-un proiect de lege, Legea nr. 299 / 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Astfel, „se completează definiția termenului „români de pretutindeni”, prin introducerea obligației de asumare a identității etnice și culturale române și față de autoritățile statelor de reședință și, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naţionalităţi, care au emigrat din România, dar își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spaţiul cultural şi identitar românesc”. De asemenea, „este introdusă prevederea privind colaborarea cu organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României și a românilor în rândul opiniei publice în statele de reședință”. 

Nu în ultimul rând, „cadrul normativ este adaptat la atribuțiile MRP de a facilita reinserția socială și pe piața muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în țară, conform viziunii din Programul de guvernare şi este prevăzută posibilitatea ca MRP să propună priorități tematice și geografice în documentele de politici publice supuse adoptării în Guvern”, se arată pe siteul gov.ro. 

Guvernul a reglementat domeniul de activitate al MRP, instituția având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

a) promovarea integrării cetăţenilor români în statele de reşedinţă;
b) susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România;
c) promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti;
d) elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România;
e) facilitarea implicării profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificării în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură;
f) oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socio-profesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România;
g) realizarea de studii privind diaspora.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta, reacție după numele vehiculate pentru Guvernul Tomac: „Sunt de 100 de ori mai buni decât cei de acum”

Eugen Tomac începe negocierile pentru noul Guvern. Premierul desemnat va avea luni primele discuții cu liderii PNL, USR și PSD

Potrivit proiectului, din trei în trei ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegaţilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea şi funcţionarea Congresului Românilor de Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea prevederilor statutelor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare.

Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Consiliul Românilor de Pretutindeni oferă trimestrial informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.

Cele două proiecte de lege vor fi transmise spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.

De asemenea, Guvernul a aprobat miercuri, prin Hotărâre, Strategia naţională pentru românii de pretutindeni 2017-2020, document ce răspunde noului context al mobilităţii cetăţenilor români, îndeosebi în spaţiul comunitar şi vine cu o abordare interinstituţională, se arată în comunicat. 

Priorităţile Strategiei sunt:

1. Limba română – Educaţie şi Comunicare;

2. Extinderea, profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română.

3. Promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti.

4. Consolidarea organizaţiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni;

5. Creşterea coeziunii mediului asociativ

Conform sursei citate, Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Sunt propuse măsuri concrete privind:

– Apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor. Susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau muncesc;

– Creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă;

– Sprijinirea procesului de reîntoarcere şi reinserţie a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilităţile tuturor ministerelor şi autorităţilor implicate în implementarea Strategiei.

Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.