AMR despre desecretizarea arhivei SIPA: Inventarierea şi predarea documentelor să nu devină o sursă de şantaj

„Esențial este ca actul normativ să nu genereze disfuncții, iar modalitatea de punere în aplicare să nu ducă la vreo breșă, în sensul posibilității ca ‘inventarierea’ și/sau ‘predarea’ să se constituie într-o sursă de șantaj, prin reactivarea, scurgerea, plasarea, aflarea, vehicularea unor date din ultimele trei decenii care nu au nicio legătură cu actul de justiție — în măsură covârșitoare bazate pe delațiuni și pe declarații ‘binevoitoare’ ale unor ‘aleși’, căci dacă nu ar fi așa, s-ar fi regăsit la dosarul profesional al magistratului, cum impune legea”, se arată într-un comunicat al AMR transmis, miercuri, AGERPRES.

Conform aceleiași surse, AMR a susținut și susține necesitatea cunoașterii activității comisiilor înființate la nivelul Ministerului Justiției, începând cu anul 2006, în legătură cu arhiva SIPA, transformată ulterior în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), precum și a rapoartelor intermediare și finale întocmite de acestea.

„În acest sens, AMR s-a alăturat și inițiativei Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la comunicarea componenței comisiei care a evaluat arhiva SIPA în baza HG 127/2006, ‘cu enumerarea concretă a atribuțiilor, responsabilității lor, modalității/procedurii efective în care și-a desfășurat activitatea această comisie’, precum și referitoare la ‘prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situațiile în care asemenea acte au fost întocmite), a raportului final și/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuții/sarcini/îndatoriri/responsabilități, întocmit la momentul predării arhivei către Administrația Națională a Penitenciarelor'”, se mai menționează în comunicat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

AMR apreciază că solicitările asociațiilor magistraților de clarificare a problemelor ridicate de activitatea și de arhiva SIPA s-au materializat în „repunerea pe rol” a unui proiect de hotărâre de Guvern inițiat de fostul ministrul al Justiției, Raluca Prună, fără să se pună în dezbatere problemele serioase ridicate de proiectul respectiv.

„Astfel, asociațiile profesionale s-au referit la faptul că proiectul hotărârii de guvern statuează asupra înființării unei comisii pentru inventarierea și predarea documentelor (…), a cărei componență, așa cum este menționată, exclude participarea reprezentanților asociaților profesionale ale magistraților, împrejurare gravă întrucât înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători și procurori. Această comisie are, printre atribuții, și formularea de propuneri în legătură cu documentele inventariate sau predarea celor clasificate, respectiv, a înscrisurilor propuse spre distrugere, unei structuri de securitate din cadrul Ministerului Justiției, fără a exista nicio mențiune concretă, niciun indiciu despre această structură”, se precizează în comunicat.

Asociațiile magistraților solicită, totodată, Ministerului Justiției să facă o serie de clarificări referitoare la modul în care va fi gestionată arhiva.

„S-a cerut, în mod justificat, ca inițiatorul proiectului de hotărâre (…) să răspundă întrebărilor pe care magistrații sunt îndreptățiți să le formuleze, prin intermediul asociațiilor profesionale, referitor la următoarele aspecte: precizarea denumirii clare a ‘structurii’ de ‘securitate’ din cadrul Ministerului Justiției care va primi în custodie și va gestiona, după cum se înțelege, parte din arhivă, precizarea temeiului legal, a modalității de înființare, a componenței și modului de selectare a membrilor, precum și a atribuțiilor concrete ale acestei ‘structuri’; menționarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte ‘structuri de securitate’, în caz afirmativ impunându-se precizarea, printr-un act oficial, a temeiului legal și a datei înființării, a denumirii, a modalității și condițiilor de constituire, a componenței și atribuțiilor, pentru fiecare astfel de organism; lămurirea înțelesului concret și a finalității urmărite prin reținerea, în conținutul proiectului de act normativ, a mențiunii că documentele din arhivă, fără formularea vreunei distincții în ce privește natura acestora, vor putea fi puse, după predare, la dispoziția persoanelor fizice sau juridice”, se precizează în comunicatul AMR.