CSM confirmă faptul că şase procurori au cerut să plece din DNA. Cererile a trei dintre ei au fost aprobate

Reprezentanţi ai CSM au precizat că Secţia pentru procurori a CSM a admis, marţi, cererile de încetare a activităţii la DNA formulate de Alina Ştefănescu şi Alina Irina Avram. Alina Ştefănescu ceruse încetarea activităţii la Direcţia Naţională Anticorupţie, urmând să revină la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, iar Alina Irina Avram solicitase continuarea activităţii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu sau revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB).

Totodată, Secţia pentru procurori a avizat favorabil şi o eventuală detaşare a şefului Serviciului pentru combaterea infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE, Claudiu Dumitrescu, de la DNA, precizând însă că detaşarea propriu-zisă nu depinde de Consiliu. Potrivit ordinii de zi a secţiei, magistratul Claudiu Constantin Dumitrescu, şef al Serviciului pentru combaterea infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), ceruse acordul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea eventualei detaşări în postul de expert naţional detaşat în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă. Dumitrescu lucrează la DNA din anul 2003, în 2011 fiind detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă, conform CV-ului procurorului. Ulterior, în 2013, Claudiu Dumitrescu a revenit la DNA, unde a fost şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie.

Totodată, solicitările de transfer înaintate de procurorul Eugen Anton şi procurorul Mădălina Scarlat au fost respinse, fiind respinsă şi cererea de încetare a activităţii formulată de procurorul Ioan Paul Chiş. Eugen Anton a vrut transferul la PTB sau la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (PCAB), Mădălina Scarlat a cerut să fie mutată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), PCAB, PTB sau respectiv la unul dintre celelalte parchete de pe lângă judecătoriile de sector din Bucureşti, iar Ioan-Paul Chiş a solicitat continuarea activităţii la unul dintre parchetele de pe lângă judecătoriile de sector din Bucureşti sau la PTB.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La jumătatea lunii iunie, au fost difuzate mai multe înregistrări audio în care ar fi apărut Laura Codruţa Kovesi în timp ce le-ar fi cerut procurorilor să lucreze, dând însă directive şi către persoane cu funcţii, prin exprimări precum : „Ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , “ Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!“.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

În replică, DNA susţine că înregistrările în care ar apărea Kovesi nu sunt autentice şi „conţin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere”. „Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparţin procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi anumite expresii licenţioase pe care nu le-a folosit şi nu le foloseşte”, spun procurorii.

În urma apariţiei în spaţiul public a acestor înregistrări, DNA a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a deschis un dosar penal având ca obiect inducerea în eroare a organelor judiciare.

Totodată, DNA a anunţat că a fost deschis dosar penal pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Sesizarea a fost făcută pe motiv că şedinţele cu procurorii din secţii nu sunt publice. Sesizarea din oficiu a fost întemeiată „pe faptul că la şedinţele cu procurorii din secţiile operative se discută aspecte ce ţin de managementul intern al acestei unităţi de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicităţii”, transmite DNA.

În plus, Inspecţia Judiciară s-a autosesizat în acest caz.