Raport SUA: România, sursă, ţară de tranzit şi destinaţie pentru traficanţii de persoane

„După cum s-a raportat în ultimii cinci ani, România reprezintă o sursă, ţară de tranzit şi destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii supuşi muncii forţate şi pentru femei şi copii victime ale reţelelor de proxenetism. România este o sursă semnificativă a victimelor traficanţilor în întreaga Europă. Bărbaţi, femei şi copii români sunt victime ale traficului pentru a fi exploataţi în agricultură, în construcţii, în servicii casnice, hoteluri şi întreprinderi, unii fiind forţaţi să cerşească în România şi în alte ţări europene. Femei şi copii din România sunt victime ale reţelelor de proxenetism în România şi în alte ţări europene”, arată Raportul Departamentului de Stat american intitulat „Traficul de persoane – 2017”.

Potrivit raportului, România se încadrează în categoria a doua, a ţărilor ale căror instituţii nu respectă încă standardele minime în materie de combatere a traficului de persoane, dar depun eforturi în acest sens.

În categoria întâi sunt ţările ce respectă standardele minime pentru contracararea traficului de persoane. Sunt încadrate în această categorie statele vest-europene, precum şi Statele Unite, Australia, Israelul şi Coreea de Sud.

În categoria a doua, alături de România, sunt ţări precum Afganistan, Albania, Argentina, Azerbaidjan, Brazilia, Croaţia, Egipt, Japonia, Grecia, Iordania, Japonia, Turcia şi Tunisia.

Alte articole

Firmele care angajează șomeri pot primi lunar 2.250 de lei. Singura condiție, să fie victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane

Jean Claude Van Damme, acuzat că ar fi întreținut relații cu cinci românce victime ale traficului de persoane

Raportul include şi categoria „a doua – sub supraveghere”, a statelor cu un număr semnificativ de mare de victime, dar care fac eforturi pentru atingerea standardelor minime. Aici se încadrează Algeria, Bulgaria, Bangladesh, Bulgaria, Camerun, Ungaria, Irak, Republica Moldova şi Serbia.

În ultima categorie sunt state care nu respectă standardele minime în materie de combatere a traficului de persoane şi nu depun eforturi în acest sens, precum Belarus, Burundi, China, Iran, Eritreea, Rusia, Siria ori Sudanul de Sud. Există şi cazuri speciale, precum Libia, Somalia şi Yemen.

„Instituţiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar depun eforturi în acest sens. Instituţiile guvernamentale din România au demonstrat că depun eforturi mai mari comparativ cu perioada monitorizată anterior; (…) instituţiile au făcut eforturi din ce în ce mai mari în materie de aplicare a legilor, inclusiv prin condamnarea a doi oficiali complici, precum şi prin colaborarea cu organizaţii nonguvernamentale, pentru identificarea unui număr mare de victime. Instituţiile guvernamentale au început să dezvolte mecanisme de a oferi finanţare ONG-urilor de profil, dar încă nu au definitivat mecanismele. (…) Instituţiile nu îndeplinesc standardele minime în anumite domenii-cheie. Judecătorii nu au specializări pentru cazuri de trafic de persoane şi pentru victime, cu efecte asupra protecţiei martorilor, asupra modalităţilor de acordare a compensaţiilor şi asupra condamnării autorilor. Asistenţa guvernamentală acordată victimelor rămâne limitată, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, cu riscurile repetării traumelor, fără acces la servicii speciale şi vulnerabile să fie racolate din nou de reţelele de trafic”, precizează raportul.

Printre recomandările făcute Bucureştiului se numără intensificarea serviciilor de asistenţă pentru victime, inclusiv prin finanţarea acordată ONG-urilor, investigarea şi condamnarea traficanţilor, inclusiv a oficialilor complici, specializarea agenţilor de poliţie, a procurorilor şi judecătorilor şi lansarea de eforturi pentru depistarea categoriilor vulnerabile.