Studiu: Creşterea cu 0,5°C a temperaturii medii, suficientă pentru intensificarea dezastrelor meteorologice

Oamenii de știință au comparat două perioade (1960-1979 și 1991-2010), între care temperatura medie globală a crescut cu 0,5°C.

Între cele două intervale menționate, intensitatea precipitațiilor extreme a crescut cu 10% pe un sfert din teritoriul mondial. Secetele s-au prelungit cu o săptămână în jumătate din regiuni, potrivit acestui studiu, apărut în revista Nature Climate Change.

Atât de multe schimbări radicale exclud orice variabilitate naturală, au precizat autorii cercetării.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Temperatura de pe planetă a crescut deja cu 1°C în raport cu perioada de dinainte de Revoluția industrială, „iar noi dispunem de acum de o serie de observații, reale, ce ne permit să vedem consecințele concrete ale încălzirii climei”, a declarat Carl-Friedrich Schleussner, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului asupra Climei din Potsdam.

Alte articole

Mările lumii au atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în luna iulie. Oamenii de știință avertizează: „Nu am cunoscut un astfel de climat”

Cum va fi vremea luni, 3 august 2026. România se topește la 40 de grade. Caniculă sufocantă și nopți tropicale în aproape toată țara

Încălzirea globală, generată de arderile de cărbune, petrol și gaze naturale, a început odată cu industrializarea lumii, însă ea s-a accelerat în mod considerabil în ultimii 50-60 de ani.

Între perioadele 1960-1979 și 1991-2010, verile au fost cu 1°C mai calde (pentru un sfert din regiunile lumii), iar iernile au fost cu 2,5°C mai călduroase.

Statele lumii au adoptat la sfârșitul anului 2015, la Paris, un acord internațional pentru a limita încălzirea climei terestre cu peste 2°C în raport cu Revoluția industrială, vizând chiar o limită de 1,5°C în privința acestei creșteri a temperaturii medii globale.

GIEC, grupul de experți pentru climă din cadrul ONU, va trebui să prezinte în septembrie 2018 o vastă sinteză științifică despre fezabilitatea obiectivului de 1,5°C și despre consecințele ce ar putea fi evitate dacă omenirea va reuși să atingă acel obiectiv.

„Vedem în mod clar că o diferență de 0,5°C contează”, a declarat Erich Fischer, profesor la Ecole Polytechnique Federale din Zurich (ETH), coautor al studiului.

Potrivit precedentelor previziuni bazate pe modele informatice, realizate tot de profesorul Schleussner, o încălzire cu 2°C, comparată cu o creștere a temperaturii cu 1,5°C, ar determina o dublare a severității stresului hidrologic, recolte slabe și valuri de caniculă în numeroase regiuni de pe Terra.

Menținerea creșterii temperaturii medii sub 1,5°C (obiectiv foarte dificil de implementat) ar da astfel o șansă de supraviețuire barierelor de corali, aflate în centrul unor ecosisteme de care depind 500 de milioane de oameni și un sfert din totalul viețuitoarelor marine.