Conducerea Parlamentului propune CCR respingerea sesizării lui Grindeanu pe votul la moţiune. Reacţia fostului premier Sorin Grindeanu

UPDATE Fostul premier Sorin Grindeanu susține că este inadmisibil ca parlamentarii să fie supravegheați în timpul votului, amenințați sau obligați să voteze la vedere:

„Văd că Liviu Dragnea crede că trebuie să fii constituționalist ca să știi că votul la moțiunea de cenzură e secret, cu bile! Ei bine, nu! Trebuie doar să ai un minim respect pentru lege! Ca președinte de partid, preocuparea lui Liviu Dragnea nu ar trebui să fie statul pe scări la moțiunile împotriva propriului guvern pentru a verifica votul parlamentarilor„, a scris miercuri Sorin Grindeanu pe pagina de Facebook.

Fostul premier consideră că genul acesta de cazuri nu trebuie să se mai repete, motiv pentru care s-a adresat Curții Constituționale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Să îți ameninți propriii parlamentari, să faci filtre la vot, să-i obligi să arate votul care, din punct de vedere constituțional, este secret — toate acestea sunt lucruri inadmisibile. De aceea am sesizat CCR. Pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple. Poate vrea Liviu Dragnea să întrebe dacă în Brazilia votul e la vedere„, a mai afirmat Grindeanu.

Alte articole

Bolojan, nouă reacție dură după ce CCR a girat amendamentul Fritz. ”A vota un jalon PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică”

Oana Gheorghiu, revoltată după decizia CCR prin care mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara s-ar putea încheia: „Politica românească este o lume în care, atunci când devii incomod pentru cei corupți, ți se inventează acuzații și ți se fabrică dosare”

În punctul de vedere se arată că, la momentul formulării acestei sesizări, Grindeanu nu mai exercita atribuțiile funcției de prim-ministru „în plenitudinea lor”, întrucât rezultatul moțiunii de cenzură era deja publicat în Monitorul Oficial.

„În ceea ce privește prezenta sesizare supusă analizei Curții Constituționale la data de 29 iunie 2017 de către autorul acesteia, semnalăm că la această dată domnul Sorin Mihai Grindeanu nu mai exercita în plenitudinea lor atribuțiile funcției de prim-ministru, având în vedere că în data de 21 iunie 2017 Parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu, publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr.466/21.06.2017„, se arată în punctul de vedere, unde se reamintește că pot sesiza forul constituțional președintele României, oricare dintre președinții celor două Camere, prim-ministrul sau președintele CSM.

În ceea ce privește respectarea procedurii de vot secret la moțiunea de cenzură, Birourile permanente atrag atenția că procedurile parlamentare s-au desfășurat conform Regulamentelor în vigoare.

„Referitor la susținerea autorului sesizării potrivit căreia ‘modalitatea concretă de desfășurare a votului a arătat faptul că unii senatori și deputați au votat la vedere, ceea ce pune sub semnul întrebării respectarea procedurii referitoare la asigurarea secretului votului cu bile’, semnalăm că în absența unor elemente suplimentare referitoare la votul secret cu bile, reglementate în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, acestea se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia Biroul permanent hotărăște asupra mijloacelor prin care se asigură caracterul secret al votului”, se menționează în punctul de vedere al conducerii Parlamentului.

De asemenea, în punctul de vedere înaintat CCR, conducerea Parlamentului reamintește că prin Constituție este instituit principiul separației puterilor în stat.

„În ceea ce privește susținerea autorului sesizării că ‘nu este lipsită de interes o eventuală completare a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situația în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare’, subliniem că art. 1 alineatul 4 din Constituția României instituie principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ceea ce presupune că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte”, se mai arată în punctul de vedere.