Augustin Lazăr: Pragul valoric la abuzul în serviciu nu e necesar, nici oportun

În punctul de vedere postat de Ministerul Public pe contul de Facebook, instituţia transmite că în legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se prevede că judecătorii „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (s.n. –A.L., O.P.)”.

„Într-adevăr, în paragraful 75 din Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituţională constată că «legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nicio anumită intensitate a vătămării», concluzionând că, «indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu». Aşadar, din conţinutul acestui paragraf nu rezultă că instanţa de contencios constituţional ar fi instituit o obligaţie în sarcina legiuitorului în sensul reglementării unui prag valoric. De altfel, nici nu ar fi putut să procedeze aşa pentru că ar fi încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională nefiind un legiuitor pozitiv”, transmite Ministerul Public, într-un punct de vedere scris de Augustin Lazăr şi Ovidiu Predescu.

Citeşte şi: Curtea Constituţională obligă la stabilirea unui prag valoric şi pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu

În ceea ce priveşte considerentele din decizia cu privire la obligaţia legiuitorului de a reglementa pragul valoric al pagubei la abuzul în serviciu, Ministerul Public consideră că acestea nu au un caracter obligatoriu deoarece dispozitivul actului jurisdicţional în discuţie nu se întemeiază, nu se sprijină pe acestea. În opinia instituţiei, acestea pot fi considerate doar puncte de vedere de factură doctrinară.

Alte articole

Fostul director al Aeroportului din Timișoara, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Acesta își înnoise ilegal mandatul

Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

„Dacă am aprecia în sens invers atunci ar trebui să susţinem, contrar prevederilor legale relevate mai sus, că instanţa de contencios constituţional ar avea abilitarea legală de a da indicaţii legiuitorului primar (Parlamentul României) sau delegat (Guvernul României) în legătură cu exercitarea competenţelor acestuia. (…) Mai trebuie precizat că în niciunul dintre statele membre ale Uniunii Europene, legislaţia nu prevede un astfel de prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în servicu”, potrivit sursei citate.

În concluzie, Ministerul Public consideră că reglementarea unui prag valoric al pagubei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu nu este necesară şi nici oportună.

„Evident se impune modificarea urgentă a prevederilor art. 297 alin. (1) C. pen. în sensul Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, şi anume: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii (s.n. – A.L., O.P.) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, potrivit sursei citate.

La dezbaterea de luni, judecătorul Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus că, la nivelul instituţiei pe care o reprezintă, părerile sunt împărţite. Un număr de şapte judecători susţin pragul, în timp ce alţi 10, nu. Vicepreşedintele CSM a spus, în cadrul dezbaterilor, că trebuie să fie o analiză mai amplă, subliniind că ar fi indicată o modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice.Ministrul Jusiţiei a apreciat că societatea civilă consideră că nu e nevoie de implementarea unui prag valoric privind abuzul în serviciu, în timp ce juriştii au o opinie total opusă. Reprezentanţii Parchetului General (PG) au susţinut, în cadrul dezbaterilor de la Ministerul Justiţiei, legate de instituirea unui prag valoric privind abuzul în serviciu, că nu este nevoie de o astfel de limitare, în timp ce procurorii DNA cred că valoarea ar trebui să fie echivalentă cu salariul minim.